Proiectul minier de la Roşia Montană a debutat în 1997 şi a fost marcat de controverse provocate fie de procedura de transfer al licenţei de concesiune pentru exploatare, fie de impactul asupra mediului sau conservarea patrimoniului istoric.
Doi ani mai târziu, în iunie 1999, Minvest Deva primeşte de la Agenţia Naţională de Resurse Minerale (ANRM) "licenţă de concesiune pentru exploatarea minereurilor auro-argintifere" din perimetrul minier de la RoşiaMontană. Licenţa a fost aprobată printr-o hotărâre de guvern, HG 458 din 1999. Hotărârea de Guvern este semnată de premierul Radu Vasile şi contrasemnată de preşedintele ANRM Mihai Ianăş, de Radu Berceanu din poziţia de ministru al Industriei şi Comerţului şi de Decebal Traian Remeş, ca ministru de Finanţe. Minvest SA devenind titularul licenţei de exploatare, aceasta a fost transferată RMGC, în octombrie 2000, în virtutea parteneriatului între Minvest SA Deva şi Gabriel Resources, printr-o operaţiune criticată dur de-a lungul timpului de opozanţii proiectului.
Au urmat doi-trei ani de zile de discuţii, negocieri şi tatonări între susţinătorii şi opozanţii proiectului, în marea lor majoritate ecologişti care criticau procedeul de cianurare ce urma a fi folosit în exploatare. Apelurile contestatarilor proiectului către forurile politice şi academice româneşti şi străine au generat numeroase poziţii contra proiectului. S-a ajuns până la depunerea unei moţiuni simple în Parlamentul României, demers iniţiat de PRM-ul lui Corneliu Vadim Tudor în 2002, sau la înfiinţarea unei comisii speciale, în 2003. Investitorul, la rândul său, s-a ocupat de forajele de explorare, anunţând, la începutul anilor 2000, că zăcământul ar putea conţine 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint.
Băsescu: Dacă aş fi negociat eu în 1997 contractul pentru Roşia Montană, statul avea sigur mai mult
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
