O expunere mai mare o au jucatorii la care contractele cu companiile (contractele corporate) sunt majoritare, in conditiile in care exista riscul ca acesti clienti sa renunte la o serie de beneficii, printre care si abonamentele si asigurarile de sanatate.
"Efectul crizei financiare va fi reprezentat in primul rand de diminuarea apetitului de investitii, de o presiune mai mare privind termenele de plata ale furnizorilor si de marirea termenului de plata al clientilor corporativi. Nu trebuie neglijata nici incetinirea inerenta a cresterii economice prognozata pentru anul viitor care va duce la o stagnare a cresterii puterii de cumparare a populatiei, deci o inghetare a cresterii preturilor serviciilor medicale pentru prima oara dupa anul 2000", a spus Mihail Marcu, presedintele MedLife, companie cu o cifra de afaceri de 12,6 mil. euro anul trecut.
Parerea este sustinuta si de ceilalti jucatori. Liliana Hagicalil, director al Romar Medical, spune ca mare parte dintre investitii sunt facute prin imprumuturi de la banci, imprumuturi luate in euro, astfel ca orice crestere a valutei va duce la cresterea costurilor.
"Va scadea si adresabilitatea clientilor mari, corporatii, care se vor infrunta si ei cu aceasta criza financiara si vor investi mai putin in servicii medicale", spune Liliana Hagicalil.
Cu toate ca efectele crizei devin tot mai evidente si in Romania, la acest moment industria de profil nu se resimte, spun reprezentantii Centrului Medical Unirea (CMU), compania care a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de 10,3 mil. euro.
"Traditional, serviciile medicale, la fel ca si celelalte necesitati de baza: mancare, utilitati, sunt considerate industrii aciclice, in care patternurile de consum nu sunt influentate de criza. Chiar si in Statele Unite, industria healthcare a avut caderi mult mai mici decat restul pietei, unele firme obtinand chiar cresteri ale valorii la Bursa in ultimele 6 luni. Ca sa revenim la Romania, pe termen scurt nu cred ca vom asista la rasturnari de situatie, insa in masura in care pentru unii jucatori de pe piata se pune problema atragerii de finantare pentru a sustine programele de investitii, este posibil sa vedem blocaje sau amanari de proiecte", este de parere Sergiu Negut, directorul executiv al CMU.
Pentru multi dintre jucatorii din piata serviciilor medicale private, presiunea pe rezultate este insa mare avand in vedere ca au in actionariat fonduri de investitii. Cele mai multe preluari in industrie au avut loc anul trecut, cand, potrivit calculelor ZF, firmele de private equity au cheltuit peste 30 mil. euro pe achizitii. Este de asteptat ca lupta pentru cote de piata si atragerea de clienti sa se ascuta.
"Societatile din domeniu care au actionari fonduri de investitii nu isi vor permite sa fie mai agresive, decat in masura in care fondurile participante se afla la inceputul ciclului investitional. Apropierea de maturitate a acestor fonduri (3-5 ani) poate genera chiar un efect contrar, adica reducerea investitiilor si concentrarea eforturilor pentru majorarea EBITDA", este de parere Mihail Marcu de la MedLife.
El adauga faptul ca firmele care nu dispun de spatii proprii vor fi de asemenea puternic lovite de cresterea chiriilor odata cu diminuarea apetitului pentru investitiile directe in spatiile medicale.
Efecte adverse vor simti insa si firmele mici, in conditiile in care forta lor financiara nu le va permite sa se adapteze.
In ceea ce priveste strategia pentru urmatoarea perioada, ea este influentata de gradul de dependenta fata de banci, in ceea ce priveste finantarea, dar si de perioada estimata pentru recuperare.
"Vom opri investitiile cu perioada mare de amortizare si/sau trecere pe profit - in domeniul medical unitatile spitalicesti -, dar vom accelera investitiile in centre medicale ambulatorii si laboratoare medicale. Totusi vom fi mai putin afectati, deoarece am realizat deja investitiile majore in anii trecuti, iar spitalul nostru - Memorial Hospital - dupa ce a realizat pierderi operationale de peste 2,5 milioane de euro, a depasit break-even aceasta luna. Probabil ca restul operatorilor vor stopa investitiile in spitale, ceea ce ne va oferi un avantaj important", spune Mihail Marcu.
Si Romar are in vedere o schimbare a strategiei, cu un focus mai mare pe reducerea costurilor.
"Trecem printr-o perioada in care ne punem problema de a ne schimba strategia pana trece valul de criza, care se pare ca inca nu a ajuns cu adevarat in tara noastra. Vom fi mai prudenti in investitii si ne vom concentra in special pe scaderea costurilor", spune Liliana Hagicalil.
Reprezentantii Centrului Medical Unirea spun ca planurile pe termen scurt nu sunt afectate, existand posibilitatea ca pe termen mediu si lung sa se intample acest lucru.
"Nu avem motive financiare sau de alta natura, pentru a face scenarii pesimiste legate de impactul crizei asupra noastra. Ne bazam pe faptul ca intr-o proportie majoritara investitiile sunt realizate din surse proprii de finantare, alocarea lor a fost deja facuta si in viitorul imediat nu sunt afectate proiectele aflate in derulare sau cele angajate", spune Sergiu Negut de la CMU. In legatura cu bugetele pe acest an, majoritatea jucatorilor spun ca vor fi atinse.
"Nu vom revizui bugetul si credem ca ne vom realiza toate obiectivele, poate doar evolutia cursului valutar sa aduca modificari ale rezultatelor in IFRS", spune Mihail Marcu.
Si CMU isi va atinge bugetul pentru acest an, in timp ce estimarile pentru anul viitor nu au fost inca definitivate.
"Bugetul va fi finalizat la sfarsitul lunii noiembrie, dar probabil ca cifra de afaceri prognozata va fi de aproximativ 33-35 mil. euro pentru 2009. Cursul de schimb luat in calcul a fost de 3,7 lei pentru un euro'", a spus Mihail Marcu. Nici la Romar nu a fost definitivat bugetul.
"Nu este un moment propice sa stabilesti acest lucru, atat timp cat nici specialistii financiari nu pot da o previziune a evolutiei monedei nationale pana la sfarsitul anului. Suntem in expectativa", a spus Liliana Hagicalil.
Si Centrul Medical Unirea, companie la care fondul de investitii 3i detine 49% din titluri, este intr-o situatie similara, de extindere a termenului de bugetare.
"Pentru prima jumatate a anului viitor suntem chiar in situatia de a putea bugeta o crestere mai rapida a veniturilor decat am estimat anterior sau comparativ cu cresterea din 2008. Pentru moment, am extins perioada de bugetare pentru anul 2009, pentru a analiza toate posibilele urmari ale crizei financiare, inainte de a comunica bugete ferme pe 2009", a spus Sergiu Negut de la Centrul Medical Unirea.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
