Cristian Vasilcoiu, secretar de stat în Ministerul Muncii, a spus despre contingentul pentru lucrătorii migranţi că dacă anul acesta este la 100.000, în 2024 va ajunge la 140.000 de oameni.
„Referitor la contingent, în proiectul de hotărâre de guvern pe care a fost publicat recent pe site-ul Ministerului Muncii, am suplimentat la 140.000 pentru anul 2024 - astăzi este 100.000. Avem tot felul de dispute cu alte instituţii care ne spun că uneori există riscul ca anumite persoane să acceadă mult prea uşor pe teritoriu Uniunii Europene. Şi trebuie să fim foarte atenţi la acest lucru. De aceea şi durează de fapt atât de mult. Oricum, lucrăm la nivelul Guvernului, avem un comitet interministerial format din reprezentanţi ai mai multor instituţii de la MAI, a Ministerul Muncii, Ministerul de Interne şi alte structuri de informaţii să mai simplificăm din legislaţie, pentru că suntem conştienţi că durează destul de mult”, a spus Cristian Vasilcoiu în cadrul ZF HR CONFERENCE. Viitorul resurselor umane. Cum văd marii angajatori provocările anului 2024.
Ce a mai spus Cristian Vasilcoiu
Numărul de pensionari este la 4,7 mil. şi este în scădere. În 2017 erau 5,5 pensionari. Cu generaţia decreţeilor va începe să crească.
Avem această problemă pe termen mediu şi lung şi anume problema demografiei care se va accentua şi care este atât o problemă în România ca urmare a faptului că jenaţi creţelor va ajunge la vârsta de pensionare. Dar se ses că este şi o problemă europeană şi ştiţi bine că state mari europene au aplicat nişte politici de multe ori de uni disputate cu a aduce pe teritoriu european forţă de muncă din alte zone, ceea ce ce facem şi noi acum. Răspunsul la asta era demografică este evident tehnologia da, automatizare, digitalizare, energie verde, investiţii care să ne permită să reuşim cu mai puţini angajaţi care să aibă o muncă mai uşoară de făcut şi să fie plătiţi şi mai bine să suplinim ceea ce astăzi facem cu mai mulţi angajaţi.
De ce vedeţi mai puţini angajaţi - Poate un alt motiv în industrie, pe contract de muncă clasic este pentru că foarte mulţi se orientează către PFA, IMM ş.a.m.d. Tinerii, în principiu, nu se gândesc la pensie şi preferă să câştige un ban mai mult astăzi decât să lucreze în baza unui contract de muncă şi să plătească nişte taxe în plus către pensie. Şi în România sunt o problemă şi în Europa procentul este ridicat peste tot.
Cum facem ca datele acestea la care ne raportăm cu toţii şi mai ales cei din mediul de business să fie corecte? Pe măsură ce vom introduce nişte criterii mai în amănunt decât cele generaliste pe care le avem în prezent, vom putea să vedem cât mai mult. Vedeam mai mult înainte să intrăm Uniunea Europeană, pentru că nu aveam libera circulaţie şi atunci ştiam clar, direct şi la obiect. Acum nu poţi să faci recensământ în toate ţările din Uniunea Europeană, mai ales că există şi o migraţie internă, între statele din Uniune. Înainte, am avut proiecte pe fonduri europene în care nu-i mai aşteptam să vină să se înregistreze ei, femei, duceam la licee în anii terminali, la facultăţi în anii terminali sau chiar la domiciliu. Păi îl găseam, vorbeam cu el şi mâine când era zi de muncă, mergeam la el la poartă şi zicea bunica lui că a plecat în Italia aseară. Mobilitatea e foarte mare.
La noi în România se folosea acest criteriu, care se auto-gospodăreşte. Să zicem că el într-o comună la 50 km de municipiu, unde se găseşte un loc de muncă. ce face el acolo de bine, de rău, are nişte păsări, are un porc, un viţel, cartofi, roşii. Să zicem că acest om s-ar angaja în primul oraş mare, de regulă agent de pază. Cam asta e oferta şi de regulă pe salariul minim. Banii pe care îi obţine din salariu nu i-ar ajunge să cumpere ceea ce îşi produce singur. Şi atunci, de acolo reticenţa.
Deficit de forţă de muncă? Companiile nu se duc spre aceste resurse umane pentru că nu rentează economic. Spre exemplu, am avut o întâlnire cu cei de la Ford, care şi-au schimbat conducerea recent, şi pur şi simplu mi-a venit ideea să le zic „încercaţi să vorbiţi cu primarii din comunele de la 15-20km de Craiova, că sigur vă permiteţi să le puneţi la dispoziţie şi transport astfel încât să aduceţi oameni”. Şi după ce trei luni, când ne-am ântâlnit din nou cu ei, spuneau că genială ideea, că au găsit câteva sute de oameni.
Mediul privat spune că deficitul de forţă de muncă 500.000. Pe statisticile noastre, locuri de muncă declarate vacante în mod repetat sunt cam la jumătate, cam 250.000 şi asta se declară de obiecei din dorinţa de a aduce aomeni din afară.
Muncitori non UE acum în România sunt 120.000 - există şi aici o situaţie, ştiţi că au tendinţa, mulţi dintre ei, să se îndrepte către alte ţări din Uniunea Europeană. Unii o fac legal, unii mai puţin legal. Dar o fac şi legal, pentru că sunt foarte multe companii care obţin contracte pe teritoriu Uniunii Europene şi care atunci pleacă cu muncitorii pe care îi au aici.
