Caietele de sarcini au fost definitivate de catre consultantii angajati pentru acest lucru, la recomandarea bancilor care au acordat imprumuturile respective, a declarat pentru ZF Mihai Grecu, directorul general al Companiei Nationale a Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR).
"Cerintele sunt destul de dure, dar avand in vedere amploarea lucrarilor este clar ca este nevoie de companii mari", a mai spus Grecu.
Unul dintre consultantii pentru aceste proiecte este Scetauroute, parte a grupului francez Egis, care este o filiala a Caisse des Dp-ts - echivalentul francez al CEC.
Potrivit caietelor de sarcini, pentru construirea autostrazilor Arad-Timisoara, cu imprumuturi de la Banca Europeana pentru Investitii (BEI), Cernavoda-Constanta si centura ocolitoare Constanta, pe baza unor imprumuturi luate de la Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), firmele care participa la licitatii trebuie sa fi avut o cifra de afaceri de 120 - 200 de milioane de euro anual in ultimii 5 ani, in functie de marimea proiectului de autostrada. Cele trei autostrazi vor totaliza 100 de kilometri, costul estimat pentru construirea acestora fiind estimat la 400 - 600 de milioane de euro.
"Nu ne permitem sa ne mai jucam cu astfel de proiecte. Firmele de constructii romanesti pot creste si prin celelalte proiecte de infrastructura, nu numai prin cele mai mari. Tinand cont ca intentionam sa finalizam aceste proiecte in doi ani, este evidenta nevoia unor companii de contructii foarte mari", explica Grecu.
Guvernul a adoptat, la finele lunii iunie, OUG 72/2007 de derogare de la prevederile OUG 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de cesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii.
"Prin aceasta ordonanta de urgenta, lucrarile de constructie a unor tronsoane de autostrada sunt acordate pe criterii care exclud nu doar fiecare firma din Romania, ci inclusiv o asociere a tuturor firmelor romanesti", potrivit fostului ministru al transporturilor, Radu Berceanu.
El a sustinut ca lucrarile prevazute de actul normativ emis in iunie depasesc suma de 3 miliarde de euro si ca respectiva ordonanta este "foarte tintita" si "cu dedicatie" pentru anumite firme straine, in caietul de sarcini existand "conditii colosale", care exclud firmele romanesti de constructii.
In plus, firmele participante trebuie sa aiba experienta in constructii in ultimii opt ani, in fiecare dintre acesti ani sa fi lucrat cate 10 luni, iar in fiecare din ultimii cinci ani sa fi excavat cate 5 milioane de metri cubi de pamant. Berceanu a precizat ca, prin conditiile impuse de Guvern, se face imposibila participarea la licitatie nu doar a firmelor romanesti, ci chiar a celor mai multe societati din Europa.
Decizia de inasprire a conditiilor din caietele de sarcini a fost luata si pentru ca imprumuturile de la institutiile financiare europene au fost contractate inca din 2003.
"Lucrurile merg si asa destul de greu. De exemplu, imprumutul BERD privind constructia centurii Arad este aprobat din 2003 si de abia acum s-a pornit licitatia", precizeaza Grecu.
In schimb, Berceanu a declarat ca atribuirile de constructii prevazute in ordonanta sunt "absolut dedicate", pentru ca nicio firma de constructii din Romania si nici macar o asociere a tuturor firmelor de constructii romanesti nu vor putea participa la licitatii. Potrivit lui Berceanu, in caietul de sarcini se prevede faptul ca doar o asociere de cel mult trei firme poate participa la licitatie. Insa, companiile romanesti au esuat in ultimii ani in formarea unor consortii pentru a putea castiga licitatiile pentru infrastructura.
Primul cluster din constructii, format la inceputul anului, nu mai functioneaza pentru ca cele 10 firme care au format intelegerea nu s-au mai intalnit de la semnarea intelegerii. Din consortiu au facut parte Energoconstructia, Aedificia Carpati, Baduc, Constructii Hidrotehnice Iasi, INSPET, Metroul SA, SCIT Impex, Stizo, TIAB si Tungal Metrou.
"Primul cluster a murit practic din prima zi, pentru ca nu s-a mai intamplat nimic de la semnarea intelegerii. Am incercat in nenumarate randuri sa convingem constructorii romani sa se alieze pentru a forma niste consortii pentru a putea participa la marile proiecte de infrastructura, insa nu am reusit", spune Adriana Iftime, directorul executiv al Patronatului Societatilor din Constructii. Informatia a fost confirmata si de reprezentantii companiei Energoconstructia, care nu au mai participat la nicio intalnire in cadrul clusterului.
Companiile straine care au derulat lucrari de constructie pentru infrastructura au inregistrat intarzieri ale proiectelor pe care le-au castigat si nu s-au terminat cu pretul stabilit.
Potrivit lui Berceanu, in anul 2005, premierul a acordat 20 de milioane de euro pentru a accelera lucrarile de constructie, intarziate "foarte mult", pe tronsoanele in lucru ale autostrazii Bucuresti-Constanta.
"Deci, i-am premiat cu niste sume foarte mari pe constructorii straini, mareti, ca au intarziat", a explicat Berceanu.
Noi conditii
Firmele participante la licitatii trebuie sa fi avut o cifra de afaceri de cel putin 120-200 de milioane de euro anual in ultimii 5 ani, in functie de proiect.
Companiile de constructii trebuie sa aiba experienta in constructii in ultimii 8 ani, in fiecare dintre acesti ani sa fi lucrat cate 10 luni.
In fiecare din ultimii cinci ani sa fi excavat cate cinci milioane de metri cubi de pamant - conditii pentru licitatia autostrazii
Timisoara-Arad.
In cazul asocierii dintre mai multi constructori, liderul trebuie sa aiba o cifra de afaceri de cel putin 70% din cea solicitata in caietul de sarcini
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
