Mediul de afaceri are nevoie de stabilitate politică şi economică, predictibilitate în ceea ce priveşte mediul fiscal, dar şi de mai multă flexibilitate a autorităţilor publice şi de o eficientizare a activităţii acestora, susţin investitorii străini care au participat la conferinţa ZF Cei mai mari jucători din economie – 25 de ani de investiţii străine în România. Evenimentul, la care au participat peste 100 de manageri, consultanţi sau bancheri, a fost organizat de ZF în parteneriat cu Telekom, Microsoft, Alpha Bank, EY, OMW Petrom, Terapia, Aqua Carpatica şi Domeniile Sâmbureşti.
„Avem nevoie de predictibilitate, stabilitate. Încrederea este liantul. Din păcate, nu stăm bine la capitolul încredere. Am pierdut-o după criză, o construim greu, uitându-ne în urmă. Cred că trebuie să reuşim să restabilim această încredere”, a declarat Sergiu Oprescu, preşedintele executiv al Alpha Bank România, una dintre cele mai mari bănci de pe plan local. Tot despre predictibilitate a vorbit şi Miroslav Majoros, CEO al Telekom România, unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa de telecomunicaţii, care crede că guvernul ar trebui să îmbunătăţească relaţia cu investitorii străini, iar instituţiile statului ar trebui să fie un partener al mediului de afaceri local.
„Suntem încrezători în piaţa locală, iar acest lucru nu este evidenţiat doar de cifre, ci şi de investiţiile pe care le vom face în infrastructură. (...) Cu siguranţă vrem să rămânem aici. Dar avem nevoie de stabilitate şi de flexibilitate şi aceste lucruri pot fi susţinute de către guvern. Şi trebuie să înţeleagă că aceste lucruri sunt foarte importante pentru businessuri”, a declarat managerul, care conduce un grup cu venituri care se îndreaptă către un miliard de euro anual. Pe de altă parte, companiile subliniază încă o dată nevoia dezvoltării infrastructurii, având în vedere că România se află pe ultimele locuri în UE la numărul de kilometri de autostrăzi, cu mai puţin de 800 de kilometri.
„Noi producem o cantitate mare de produse, dar cu o valoare relativ mică, deci eficienţa este foarte importantă pentru noi. E bine că vorbim de maşini care se conduc singure, dar avem nevoie de drumuri”, subliniază Jaak Mikkel, directorul general al Coca-Cola HBC România, liderul pieţei de băuturi răcoritoare. În ultimii ani, fabricile locale ale companiei s-au transformat într-un important furnizor la export, astfel că aproximativ 15% din rulajele companiei vin din livrările în străinătate. Pe de altă parte, cel mai important exportator de pe plan local – Automobile Dacia – aşteaptă de ani buni realizarea autostrăzii Piteşti-Sibiu, care să-i permită livrarea autoturismelor în străinătate. „Salutăm lansarea proiectului de autostradă între Piteşti şi Sibiu, sperăm că se va realiza într-un timp rezonabil. Primul lucru pe care orice investitor îl ia în calcul este cum ajunge la companie şi de la companie la client. În momentul în care infrastructura nu există şi faci 6-8 ore de la graniţă la companie, este inacceptabil”, a declarat Liviu Bocşaru, director financiar al Groupe Renault România. Renault, care are peste 16.000 de angajaţi în România, contribuie cu 8% la exporturile României.
Pe de altă parte, infrastructura este bine dezvoltată în sectorul IT.
„Avem norocul unei infrastructuri bine dezvoltate, trebuie să conştientizăm însă mult mai bine la nivel guvernamental avantajele cloudului. Lipsa autostrăzilor fizice este un motiv în plus pentru a miza pe dezvoltarea digitală”, crede Bogdan Popescu, operations director în cadrul Microsoft România.
Executivii prezenţi la eveniment spun că mai există loc pentru investiţii străine în România având în vedere poziţia pe care o are România în regiune la acest capitol. Investiţiile strâine directe au crescut anul trecut cu 16%, la aproape 4,1 mld. euro, cel mai ridicat nivel din ultimii opt ani, aratâ datele de la BNR.
„În ultimii ani trendul ascendent al investiţiilor a revenit, mai puţin în 2014, din cauza pierderilor pe care sistemul bancar le-a avut în acel an şi a dus investiţiile la o valoare negativă. Ar trebui să ne uităm şi la sectoarele către care se îndreaptă aceste investiţii. Industria are nevoie de investiţii foarte mari pentru a funcţiona”, crede Dumitru Pîrvu, şef serviciu, direcţia statistică din cadrul Băncii Naţionale a României (BNR). Cu toate că trei ani ISD-urile au reluat creşterea, valoarea înregistrată în 2016 rămâne încă la jumătate faţă de sumele aduse în România de capitalul străin în perioada 2006-2008, anii integrării în Uniunii Europene.
„Am auzit de multe ori că economia locală este dominată de capitalul străin, ceea ce nu este adevărat, mai ales dacă compari cu ţările din jur. Investiţiile străine directe (ISD) per capita sunt de circa 3.100 de euro în România. În Bulgaria şi Polonia trec de 5.000 de euro per capita, în Cehia mai mult de 9.000 de euro per capita. Deci, mai este loc pentru atragerea investiţiilor străine. Investitorii străini nu vin doar cu capital, ci cu know-how şi cu tehnologii noi”, a declarat Eric Stab, preşedintele Consiliului Investitorilor Strâini (FIC) şi CEO ENGIE România, cel mai mare furnizor local de gaze naturale.
El spune că România poate deveni una dintre cele mai puternice economii din Europa în viitor, însă acest lucru se poate întâmpla dacă creşterea PIB-ului se va baza mai puţin pe consum şi mai mult pe investiţii. Consumul a crescut în 2016 cu 6,5%, având o contribuţie de 4,9% la creşterea economicâ de 4,8% din 2016, dar creşterea pe investiţii, care asigurâ sustenabilitatea pe o perioadâ mai lungâ a avansului PIB, fost anul trecut zero. Creşterea consumului a fost susţinută de reducerea TVA la 19% şi de creşterea salariului minim.
„Dacă ne uităm la lactate, s-au resimţit două măsuri majore în economie şi anume reducerea TVA şi creşterea salariului minim. Acestea au impulsonat consumul şi s-a văzut şi în alte sectoare precum berea sau băuturile răcoritoare. Aceste două elemente au contribuit la un optimism mai mare al consumatorului, la un venit disponibil mai mare”, a declarat Cornel Cărămizaru, managing director al FrieslandCampina România, producătorul lactatelor Napolact.
Claudiu Fuiorea, vicepreşedinte financiar Ursus Breweries România, liderul pieţei de bere, spune că este bine că românul are bani mai mulţi, dar trebuie să balansăm şi cu faptul că reuşim să producem mai eficient.
„Atât timp cât traducerea la a avea bani mai mulţi se face doar prin creştere de consum, nu şi prin creştere de productivitate, la un moment dat aceasta va fi o ameninţare şi nu doar pentru industria berii, ci la toate sectoarele.
Consumul a crescut, consumatorul a avut mai mulţi bani”, a continuat managerul.
Miroslav Majoros, CEO, Telekom România
♦ Dacă vorbim de investitori străini şi de investiţiile pe care le facem noi, am aprecia dacă noul guvern ar îmbunătăţi relaţia cu investitorii străini, instituţiile statului să ne fie parteneri şi să înţeleagă faptul că şi noi ne confruntăm cu dificultăţi.
♦ Avem nevoie de stabilitate şi de infrastructură. Dacă ne uităm la stadiul autostrăzilor, vedem că acesta este un capitol la care guvernul trebuie să se uite în viitor.
♦ De asemenea, cerem mai multă flexibilitate din partea instituţiilor statului. Dacă ne uităm în trecut, acum 25 de ani, la companiile active în comerţ care abia au luat naştere şi la instituţiile statului, nu era nicio diferenţă din punctul de vedere al adaptabilităţii, flexibilităţii şi digitalizării.
♦ Ne uităm la companii acum şi la instituţiile statului, vedem că există o mare diferenţă.
♦ Am investit peste 1 miliard de euro în ultimii 6-7 ani şi anul acesta avem în buget alte aproximativ 200 de milioane de euro şi sper că vom putea continua în acest fel în viitor. Suntem încrezători în piaţa locală, iar acest lucru nu este evidenţiat doar de cifre, ci şi de investiţiile pe care le vom face în infrastructură. Putem face multe lucruri, dar este greu să iei infrastructura cu tine, sute de mii de kilometri de cabluri şi să exporţi. Cu siguranţă vrem să rămânem aici. Dar avem nevoie de stabilitate şi de flexibilitate şi aceste lucruri pot fi susţinute de către guvern. Şi trebuie să înţeleagă că aceste lucruri sunt foarte importante pentru businessuri. Birocraţia este foarte mare. Avem nevoie de mii de hârtii pe care trebuie să le întocmim pentru autorizaţii, dar asta sper că se va rezolva.
♦ La nivelul întregii pieţe de telecom profitul operaţional (EBITDA) a scăzut cu 40% în ultimii 4 ani, iar generarea de cash a scăzut şi mai puternic, se află acum la o treime faţă de nivelul înregistrat acum 6-7 ani. În tot acest timp, nivelul investiţiilor este în creştere.
♦ Deutsche Telekom are două centre de servicii, dintre care unul a fost deschis anul trecut la Timişoara, unde avem în plan să recrutăm 800 de oameni.
Sergiu Oprescu, preşedinte executiv, Alpha Bank România
♦ Trebuie să echilibrăm resursele pe care le avem la dispoziţie cu raţiune şi logică. Cele două resurse sunt capitalul şi resursa umană. Capitalul este o resursă la care putem avea acces, dacă avem predictibilitate, stabilitate.
♦ Cum putem creşte de la 10.000 de dolari PIB per capita la 20.000 de dolari? Ar trebui să învăţăm de la alţii. Au fost 38 de ţări la nivel mondial care au crescut de la 10.000 de dolari PIB per capita la 20.000 de dolari. În Europa sunt 17 ţări. Media de timp în care au realizat această creştere este undeva la 12 ani. La nivel macroeconomic, funcţionăm cu patru motoare: servicii, industrie, construcţii şi agricultură.
♦ Noi avem beneficiul de a avea tracţiune pe toate motoarele pe care le putem utiliza. Nu trebuie privită ca o cursă de sprint, ci ca un maraton, să-ţi dozezi efortul pentru a ajunge la linia de sfârşit.
♦ Avem o problemă cu resursa umană. Când vedem că oferta sectorului public la nivelul angajaţilor este mai atractivă pentru angajaţi decât oferta sectorului privat, ne dăm seama că acest lucru pune o presiune pe sectorul privat.
♦ Avantajul este că avem segment de industrie pe care noi am putea să-l utilizăm mai eficient, avem acele investiţii ancoră, dar să nu uităm că serviciile au fost principalul motor. Sectorul financiar are capacitatea de a finanţa economia şi creşterea economică.
♦ Intermedierea financiară de 29% a scăzut în ultimii 6 ani şi sunt mai multe motive. Avem o problemă de cerere, cererea eligibilă a scăzut în această perioadă. Segmentul scăzut de intermediere financiară este generat şi de nivelul destul de mare de neperformanţă pe care România l-a avut în ultimii ani.
♦ Nivelul de investiţii străine per capita este unul dintre cel mai scăzut din Europa, deci avem potenţial de creştere a ISD. Segmentul de atragere de capital pe investiţii străine şi atragerea sunt principalele căi de atragere a ISD. Avem nevoie de predictibilitate, stabilitate, încrederea este liantul. Din păcate, nu stăm bine la capitolul încredere. Am pierdut-o după criză, o construim greu, uitându-ne în urmă. Cred că trebuie să reuşim să restabilim această încredere.
Dumitru Pîrvu, şef serviciu, direcţia statistică BNR
♦ Bucureştiul are 59% din investiţii şi continuă să crească. Cresc regiunea centru, regiunea nord-vest şi sud-vest. Există dezinvestire. Analizând cifrele, am constatat că dacă se continuă linia de la Carpaţii Meridionali spre sud există dezinvestire în partea de est, care se manifestă prin pierderi, prin ieşiri de capital.
♦ Firmele din România care au activitate principală comerţul cu amănuntul şi ridicata importă foarte multe bunuri comparativ cu exporturile firmelor din acest domeniu. Industria nu reuşeşte să acopere acest deficit. Avem un mic deficit, importurile sunt mai mari decât exporturile, dar este contribuţia negativă a comerţului.
♦ În ultimii ani trendul ascendent al investiţiilor a revenit, mai puţin în 2014, din cauza pierderilor pe care sistemul bancar le-a avut în acel an şi care a dus investiţiile la o valoare negativă.
♦ Ar trebui să ne uităm şi la sectoarele către care se îndreaptă aceste investiţii. Industria are nevoie de investiţii foarte mari pentru a funcţiona. Trebuie să vedem şi care este substratul. În 2006 – 2008 aveam forţă de muncă în ţară.
♦ Observăm că profitul reinvestit a avut viaţă grea după criză, a avut valori negative, în 2010-2011 pierderea a depăşit profitul, dar un lucru bun este faptul că, deşi profitabilitatea a decolat, procentul de repartizare a dividendelor din profit nu a crescut. Acest lucru arată că firmele au lăsat mai mult profit în România pentru dezvoltarea afacerilor.
♦ Investiţiile sunt relativ uniform distribuite pe ramuri. Industria în ultimii 10 ani şi-a menţinut creşterea. Tranzacţiile financiare şi asigurările au avut o scădere constantă.
♦ Potenţial de creştere există. Profitul reinvestit a reapărut abia în ultimii doi ani, investitoriii au încredere să investească în România. Datele BNR arată că şi în 2017 investiţia este pe creştere.
♦ Pentru o mai bună distribuţie a capitalului trebuie să avem infrastructură. Faptul că în Iaşi nu avem industrie, ci numai centre de servicii, arată că investitorii vin cu avionul, nu cu maşina acolo şi până nu ne aliniem cu infrastructura nu vom reuşi să echilibrăm investiţiile teritoriale.
Eric Stab, preşedinte Consiliul Investitorilor Străini (FIC) şi CEO ENGIE România
♦ Adaptabilitate, transparenţă, flexibilitate, de aceste lucruri au nevoie investitorii. Dacă ne uităm la România, marea majoritatea a investitorilor străini sunt bucuroşi de activitatea pe plan local, cred în viitorul acestei ţări şi vor continua să investească. Ceea ce este un lucru bun. Sunt două categorii de investitori, cei care sunt deja aici şi pot fi buni ambasadori ai României şi ceilalţi care vor să investească în România, dar mai întâi trebuie să aibă încredere. Vedem că fundamentele macroeconomice ale României sunt foarte bune şi acesta este unul dintre punctele forte ale României. Provocarea constă în a transforma acest nivel înalt de creştere economică într-o dezvoltare sustenabilă, dezvoltare care este vizibilă şi tangibilă pentru toţi. Odată ce demonstrezi că ajungi la un nivel de dezvoltare sustenabilă, investitorii, indiferent dacă sunt străini sau români, vor continua să vină. Dacă ne uităm la creşterea PIB-ului, este în mare parte condusă de consum. Este un lucru bun, dar nu este foarte sustenabil. Dacă vrei să ai o creştere economică sustenabilă, să duci România în top zece puteri economice în UE, unde îi este locul, trebuie să o creştere echilibrată a PIB-ului adusă de consum şi de investiţii.
♦ Până la urmă, investitorii străini deţin companii româneşti, angajează români, deservesc consumatorii români, au furnizori români şi plătesc taxe în România. Nu trebuie să uităm aceste lucruri. Companiile cu acţionariat străin au în România 1,2 milioane de angajaţi direct, adică o treime din forţa de muncă din mediul privat. La această cifră se adaugă şi locurile de muncă create indirect. Am auzit de multe ori că economia locală este dominată de capitalul străin, ceea ce nu este adevărat mai ales dacă compari cu ţările din jur. Investiţiile străine directe (ISD) per capita sunt de circa 3.100 de euro în România. În Bulgaria şi Polonia, trece de 5.000 de euro per capita, în Cehia mai mult de 9.000 de euro per capita. Deci, mai este loc pentru atragerea investiţiilor străine. Investitorii străini nu vin doar cu capital, ci cu know-how şi cu tehnologii noi.
Christian von Albrichsfeld, general manager, Continental România
♦ Avem nevoie de stabilitate şi corectitudine politică. Investitorii nu vin cu banii pentru a investi unde vor avea probleme în câţiva ani. Facem planuri pentru cinci ani, avem nevoie să avem o stabilitate a bugetelor.
♦ Continental activează în 56 de ţări, suntem o companie multinaţională, avem 220.000 de angajaţi. Circa 65% din vânzările noastre vin din industria de automotive şi electronice, anul trecut am crescut în România cu circa 1.000 de oameni. În România avem 10 locaţii, 18.200 de angajaţi, avem 1,2 mld. de euro investiţi în România.
♦ Nu este adevărat că multinaţionalele nu dezvoltă o ţară. Am început o şcoală profesională, în 2012, pe modelul german, avem 200 de copii, dar avem şi companii partenere, care au mai mulţi elevi în astfel de şcoli. Forţa calificată de muncă va creşte PIB-ul.
♦ Invenţiile reprezintă un subiect prin care dezvoltăm mediul. Avem un sistem legislativ bun, dar multe lucruri nu le putem schimba peste noapte. Avem nevoie de investiţii în R&D (cercetare şi dezvoltare – n.r.) pentru a aduce muncă mai sofisticată în România. Sustenabilitatea înseamnă că dacă vom creşte salariile cu 15% şi vom introduce în fiecare an o nouă zi sărbătoare naţională, trebuie să ne asigurăm că vom creşte şi productivitatea.
♦ Sunt optimist, lucrurile se mişcă în direcţia bună. Sunt trei zone pe care trebuie să le adresăm: infrastructura, pentru că ajută şi la incluziune socială. Capitalul uman şi sănătatea sunt alte două sectoare. Trebuie să se facă investiţii în sectorul public. A treia zonă este eficienţa publică. Dacă le rezolvăm pe acestea, declanşăm potenţialul.
Jaak Mikkel, director general, Coca-Cola HBC România
♦ România are o poziţie foarte bună în regiune pentru a fi hub de export. Avem o bază foarte bună de consum aici, ceea ce din punctul de vedere al distanţelor şi al costurilor este un lucru favorabil. Dar sunt câteva ţări în regiune pentru care putem produce şi deja facem deja acest lucru, exportăm produsele făcute în fabrica din Ploieşti. Şi chiar săptămâna aceasta inaugurăm o linie de producţie în Timişoara, care se va concentra în cea mai mare parte pe export. Când ne uităm la aceste investiţii, avem câteva provocări cu care ne confruntăm. Infrastructura slab dezvoltată este una dintre provocările cu care ne confruntăm. Noi producem o cantitate mare de produse, dar cu o valoare relativ mică, deci eficienţa este foarte importantă pentru noi. E bine că vorbim de maşini care se conduc singure, dar avem nevoie de drumuri. Al doilea lucru şi cea mai critică problemă în acest moment sunt oamenii, în special în partea vestică a ţării. Este greu de găsit oamenii. Acum, cu deschiderea noii linii de producţie, am întâmpinat mari dificultăţi în a găsi oameni.
♦ Am deschide o fabrică într-un judeţ cu rata şomajului de 10%, dar doar cu condiţia să pot să duc produsele de acolo la export. Aceste lucruri sunt legate.
♦ O altă provocare este legată de predictibilitate şi de încredere, care sunt foarte importante. Toţi luăm decizii pe termen lung. Dar ultimul lucru pe care l-aş menţiona este uşurinţa de a face afaceri. În România, este loc pentru dezvoltarea acestui capitol şi cred că este mai important decât alte lucruri. Locuitorii şi guvernul au fost foarte vocali în lupta cu corupţia şi acesta este un lucru foarte bun, dar acest lucru s-a transformat şi într-un lucru negativ. Toţi sunt atât de atenţi atunci când semnează un document încât acum procedurile încep să întârzie. Ar trebui să fie un echilibru din acest punct de vedere. De exemplu, în Estonia, ţara de unde vin, investitorilor le place foarte mult faptul că totul se face online. Şi asta face lucrurile mult mai rapide şi transparente.
Claudiu Fuiorea, vicepreşedinte financiar, Ursus Breweries România
♦ Este bine că românul are bani mai mulţi, dar trebuie să balansăm şi cu faptul că reuşim să producem mai eficient. Atât timp cât traducerea la a avea bani mai mulţi se face doar prin creştere de consum, nu şi prin creştere de productivitate, la un moment dat aceasta va fi o ameninţare şi nu doar pentru industria berii, ci în toate sectoarele.
♦ Consumul a crescut, consumatorul a avut mai mulţi bani. Pe de altă parte, consumatorul a cerut o bere mai specială, mai scumpă.
♦ Facem cercetări de piaţă şi încercăm să ne dăm seama de tendinţe şi identificăm care sunt ariile în care vrem să jucăm.
♦ Creşterea salariului a fost un avantaj pentru noi, dar devine şi o presiune pe care o vedem în costurile noastre fixe şi o văd şi partenerii din lanţul de distribuţie, de exemplu.
♦ Dacă ne uităm la gradul de eficienţă, ne uităm la câtă energie consumăm pentru a scoate un litru de bere sau câţi litri de apă folosim în procesul de producţie.
♦ Avem o strategie pe care o discutăm între noi şi cu biroul regional sau global. Încercăm să ne aliniem pe o anumită linie strategică.
♦ Avem nevoie de predictibilitate, planurile sunt făcute pe termen lung, la nivel de ţară ne uităm pe trei ani. Ne creăm aşteptări în ce priveşte trendurile. Când creăm acele aşteptări trebuie să creştem gradul de încredere, iar o schimbare legislativă de pe o zi pe alta nu ne ajută. Avem nevoie de un mediu în care lucrurile să fie transparente şi predictibile.
♦ Când vorbim despre predicţii, mă refer că şi atunci când impactul este pozitiv, vrei să ştii cum să-l gestionezi.
♦ Avem trei fabrici, avem şi un acţionar nou şi vrem să le arătăm că suntem de încredere. Ei sunt dornici să investească, au mai cumpărat un business în mai multe ţări în Europa. Avem competiţie cu cei din Cehia, Polonia. Suntem pe un trend bun, dar avem nevoie de acel nivel ridicat de predictibilitate pentru a creşte un grad de încredere. Dacă ne uităm la bere, 97% sunt produse în România. Chiar dacă primii patru din cinci sunt multinaţionale, ingredientele folosite sunt mai bine de două treimi din România.
Cornel Cărămizaru, managing director, FrieslandCampina România
♦ Cu siguranţă mişcarea Lactalis nu ar fi urmărită dacă nu ar fi existat o dezvoltare pozitivă în ceea ce priveşte categoria de lactate. Dacă ne uităm la lactate, s-au resimţit două măsuri majore în economie şi anume reducerea TVA şi creşterea salariului minim. Acestea au impulsionat consumul şi s-a văzut şi în alte sectoare, precum berea sau băuturile răcoritoare. Aceste două elemente au contribuit la un optimism mai mare al consumatorului, la un venit disponibil mai mare. Pe deoparte creşte consumul total, dar există şi o tendinţă de uptrading, consumatorii sunt dispuşi mai ult decât în ultimii ani să cumpere produse cu valoare adăugată, produse care le aduc beneficii mai mari, sau produse pe care nu şi le permiteau.
♦ Per total, anul 2016 a fost pentru lactate unul pozitiv din punctul de vedere al consumului şi unul în care, după foarte mulţi ani, au avut loc achiziţii şi nişte mişcări care mie, ca actor în această industrie, îmi dau mari speranţe pentru viitor. Cred că în general, în FMCG, tonusul este unul pozitiv. Piaţa lactatelor este una foarte fragmentată, dar mai puţin fragmentată ca acum 5-6 ani. Dacă ne uităm la numărul de procesatori, acesta a scăzut foarte mult. Există o consolidare naturală a pieţei.
♦ Pe de altă parte, este o piaţă în care categoria de private label reprezintă deja 20-25%, ceea ce face ca presiunea pe micii producători să existe şi să fie constantă. Nu ştiu dacă neapărat multinaţionalele vor fi cele care vor conduce în continuare această consolidare. Cred că achiziţiile făcute de Lactalis au luat crema în ceea ce priveşte piaţa. Ştiu că există jucători interesaţi pe piaţă, dar nu ştiu dacă neapărat multinaţionalele sunt cele ce vor beneficia de această oportunitate.
Bogdan Popescu, operations director, Microsoft
♦ Vedem cum preţurile dispozitivelor scad în fiecare an, în timp ce impactul tehnologiei este din ce în ce mai mare. În domeniul IT, direcţia definitorie se subscrie tehnologiilor din cloud.
♦ Suntem încă în momentul în care firmele mai mici sau mai mari au propria structura de servere prin care îşi administrează activităţile digitale. Acum 10 ani a început construcţia de către un număr de companii de top din domeniu a structurii de cloud, o reţea mondială de servere care oferă utilizatorilor posibilitatea să-şi stocheze, acceseze şi analizeze datele oriunde în lume. Microsoft este unul dintre operatori ai cloudului, avem peste 38 de centre în lume. Costul unui centru de 70.000 mp depăşeşte 500 de milioane de dolari. Ştim că investind în aceste centre vom scuti zeci şi sute de miliarde de investiţii pe care clienţii noştri nu trebuie să le mai facă în propriile structuri de date.
♦ Vor putea fi gestionate şi mai bine probleme care ţin de securitatea mediului online, care devine din ce în ce mai acută. Direcţia este clară şi ţine de jucătorii din economie să înţeleagă trendul.
♦ Peste 90% dintre companiile din top 100 după cifra de afaceri folosesc serviciile de cloud. De exemplu, serviciile de cloud ale Apple, iCloud, sunt găzduite de cloudul Microsoft.
♦ Serviciile de cloud în Polonia sunt de trei-patru ori mai folosite decât în România.
♦ Microsoft investeşte în oameni în România. Investiţia aceasta o pot compara cu aurul Băncii Naţionale. Competenţele pe care oamenii din România le capătă fac ca România să devină o economie puternică pe termen mediu şi lung.
♦ Unul dintre minusuri este lipsa oamenilor. Avem norocul unei infrastructuri bine dezvoltate, trebuie să conştientizăm însă mult mai bine la nivel guvernamental avantajele cloudului.
♦ Lipsa autostrăzilor fizice este un motiv în plus pentru a miza pe dezvoltarea digitală.
Liviu Bocşaru, director financiar, Groupe Renault Romania
♦ La Mioveni se produce o maşină la fiecare 55 de secunde. Înainte de privatizare erau de zece ori mai puţin, deci productivitatea la uzina din Mioveni a crescut de zece ori şi asta pentru că s-a investit în tehnologie, în oameni şi în furnizori şi e clar că în ultimii ani este unul dintre motoarele care turează la maximum, care produc valoare şi exporturi. Efectul multiplicator este de unu la zece. O investiţie de un milion de euro la Dacia înseamnă 10 milioane de euro investiţi de reţeaua noastră de furnizori în România pentru că ei trebuie să ne acompanieze. Dacă avem un salariat la Dacia în plus, avem zece salariaţi în plus la furnizori.
♦ Dacă vorbim de competitivitate şi ce ne-ar putea ajuta în viitor să fim foarte competitivi, sunt evident proiectele noastre, partenerii şi salariaţii noştri ş.a.m.d. Suntem pe o piaţă foarte competitivă, pe o piaţă care nu iartă. Fie că eşti corporaţie sau IMM, cred că ar trebui să înţelegem cu toţii că mediul din România ar trebui să faciliteze creşterea unei competitivităţi a companiilor prezente aici. Infrastructura este o necesitate. Lipsa ei ne-a împărţit ţara în zone sărace şi zone dezvoltate. Se iau măsuri precum stimularea migraţiei oamenilor din zone sărace în zone mai bogate care vor crea abisuri între aceste regiuni şi mai mari de cât sunt astăzi şi care vor fi mult mai mari decât sunt acum. Instituţiile ar trebui să canalizeze banii europeni în crearea infrastructurii în România. Salutăm lansarea proiectului de autostradă între Piteşti şi Sibiu, sperăm că se va realiza într-un timp rezonabil. Primul lucru pe care orice investitor îl ia în calcul este cum ajunge la companie şi de la companie la client. În momentul în care infrastructura nu există şi faci 6-8 ore de la graniţă la companie, este inacceptabil.
♦ Aceşti ingineri care pleacă imediat după ce termină facultatea în străinătate trebuie susţinuţi să rămână în România. Trebuie create condiţii atât de companii, cât şi de autorităţi prin măsuri legislative ca să rămână în ţară.
