♦ Cele 166 de proiecte includ 85 de investiţii pe zona de energie, infrastructură offshore şi smart grids, 65 de proiecte sunt pe hidrogen, iar 14 investiţii se duc spre zona de captare şi stocare a carbonului ♦ România figurează cu cinci linii de energie care vor fi realizate pe direcţia Ungaria şi un proiect de reţele inteligente Carmen, realizat între Transelectrica, Delgaz Grid (E.ON) şi MAVIR, transportatorul de energie maghiar ♦ România are zero proiecte pe hidrogen, zero proiecte pe partea de infrastructureă offshore, zero proiecte pe partea de captare şi stocare a carbonului, dar la nivel declarativ ţara este pe cale de a deveni un hub energetic major ♦ Şi chiar dacă toţi ochii sunt pe stat, în realitate lipsa de proiecte se explică prin absenţa unor dezvoltări concrete din mediul privat.
La mijlocul acestei săptămâni, Comisia Europeană a publicat prima listă de Proiecte de Interes Comun (proiecte între ţări UE) şi Proiecte de Interes Mutual (proiecte între ţări UE şi non-UE) care sunt în linie Green Deal, acestea fiind proiectele care contribuie decisiv la atingerea ţintelor de mediu stabilite de Uniunea Europeană. Aceste proiecte urmează să fie finanţate prin Facilitatea Connecting Europe. Prin această facilitate sunt circa 5,8 miliarde de euro pentru proiecte de energie în perioada 2021-2027, în timp ce pe partea de transport sunt fonduri de 25,8 de miliarde de euro.
„Comisia se va asigura că aceste proiecte vor fi implementate“, se arată pe site-ul Comisiei, unde se precizează că aceste proiecte vor contribui la ţinta stabilită pentru 2030 la ivel european pentru atingerea unei cote de 42,5% de energie verde.
„Din cele 166 de Proiecte de Interes Comun şi de Interes Mutual, mai bine de jumătate (85) sunt pe energie, offshore şi smart grids, acestea urmând să fie realizate în perioada 2027-2030.
