♦ Anul acesta ar fi putut să ajungă la ţărm primele molecule de gaze din proiectul Neptun Deep din Marea Neagră, operat de OMV Petrom, după exitul ExxonMobil ♦ În loc de acest lucru, importurile de gaz rusesc ale României au crescut semnificativ anul trecut, până la 30% din consum, şi pot ajunge la 50% în următorii zece ani dacă nimic nu se schimbă ♦ În contextul regional actual, întrebarea nu este cât mai poate aştepta investitorul după legislaţia corectă, ci cât mai este dispusă România să stea în această situaţie paradoxală.
„Mereu spunem că Legea Offshore vine, dar noi avem nevoie de ea acum. Vedem în continuare implicare, dar să trebuie să vedem o lege. Vedem implicarea, dar nu vedem urgenţa în acţiuni, iar pentru România este o urgenţă. Cea mai mare provocare pentru România în acest moment este transformarea ideilor în acţiuni tangibile prin legislaţia corectă. De patru ani aşteptăm Legea Offshore“, a spus Christina Verchere, CEO al OMV Petrom, în cadrul celei de-a 11-a ediţii a ZF Power Summit, eveniment desfăşurat în perioada 22-24 februarie.
OMV Petrom este unicul producător local de petrol şi gaze. Din 2008, compania alături de americanii de la ExxonMobil au început dezvoltarea blocului Neptun Deep din Marea Neagră, până în 2016 peste 1,5 miliarde de euro fiind investite în operaţiuni de explorare la mare adâncime. În 2018 însă, statul român a decis modificarea Legii Offshore, lucru care ulterior a dus la blocarea proiectului şi exitul americanilor din Neptun Deep. În prezent, participaţia de 50% pe care o aveau americanii ar urma să fie preluată de Romgaz, compania naţională de gaz, dar tranzacţia, deşi anunţată anul trecut, încă nu este finalizată. După terminarea tranzacţiei, OMV Petrom va deveni operatorul acestui bloc. Potrivit informaţiilor existente, blocul Neptun Deep ar avea rezerve de 80 de miliarde de metri cubi în contextul în care România are un consum de circa 10-11 miliarde de metri cubi. Întreaga zonă economică românească a Mării Negre ar avea rezerve de 200 de miliarde de metri cubi.
Gazul, marfă de lux
Neexploatarea acestui potenţial este cu atât mai greu de înţeles, mai ales în contextul actual. Ieri, gazul pe bursa CEGH de la Viena ajunsese la uluitorul nivel de 2.300 $/mia de metri cubi, mai mult decât dublu faţă de preţul de pe 23 februarie, ultima zi de pace înainte de invadarea Ucrainei de către Rusia.
„Devine atât de important în acest context să vedem dezvoltarea Mării Negre. Dacă aveam Legea Offshore corectă în 2018, Neptun Deep ar fi produs până la finalul acestui an. Doar asta ne arată cât de important este să avem legislaţia corectă. Proiectul doar aşteaptă legislaţia pentru a începe dezvoltarea. Ne ia 9-12 luni pentru decizia finală şi apoi patru ani până la primul gaz. Asta arată cât de mult contează climatul investiţional. Astfel de proiecte durează foarte mult.“
Potrivit primelor estimări, lansarea proiectului ar putea genera în prima fază investiţii de 4 miliarde de euro. „Ce facem acum este ca dacă ExxonMobil şi Romgaz finalizează tranzacţia, OMV Petrom va deveni operatorul. Investiţiile se ridică la 4 miliarde de euro pentru a putea lansa proiectul. Nu este vorba despre cât mai putem noi aştepta, OMV Petrom, ci despre cât mai poate aşteapta România. Acum România importă 30% din necesarul de gaz, iar la finalul deceniului ar putea ajunge la 50%. Şi nu trebuie să fie aşa. Aşa că întrebarea reală este cât mai aşteaptă România.“
Lungul drum al decarbonizării
Pentru OMV Petrom, conform strategiei anunţate de companie pentru anul 2030, gazul va reprezenta 70% din portofoliu de producţie la nivelul acelui an. Schimbarea majoră vine din orientarea unei părţi semnificative a investiţiilor către zona de energie verde şi decarbonizare.
„Rolul nostru fundamental este să producem şi să livrăm energie. Am lansat o strategie până la finalul lui 2030 să investim 12 miliarde de euro. Circa 35% din bani vor merge în proiecte cu un nivel scăzut al emisiilor de carbon sau zero. 70% din producţia noastră va fi gaz până la finalul deceniului. Vrem să investim pentru a creşte nivelul de producţie pe care îl livrăm României.“
Mai departe Verchere subliniază importanţa unei abordări precaute în ceea ce priveşte planurile de decarbonizare, ieşirea mult prea rapidă din zona de energie convenţională vulnerabilizând consumatorii europeni în faţa importurilor.
„Ce trăim acum este dovada complexităţii procesului de decarbonizare la nivel european şi global. Este important să investim în ce ne trebuie azi şi în ce vom avea nevoie mâine. Am văzut tot mai puţine investiţii pe partea de energie convenţională ceea ce a dus la provocări pe partea de ofertă. Asta ne face dependenţi de alţii. Aceasta este dinamica pe care o experimentăm acum. Includerea gazului şi a nuclearului în taxonomia UE a fost o recunoaştere foarte importantă a acestei complexităţi, pentru că altfel vom continua să ne confruntăm cu probleme pe partea de ofertă. Trebuie să ne menţinem echilibrul şi să nu pierdem din vedere obiectivul principal. Decarbonizarea este obiectivul, dar trebuie să avem grijă de nevoile de azi.“
Scumpirea fără predecent a gazului natural şi a energiei, alături de revenirea barilului de petrol au dus vânzările OMV Petrom la maximul ultimului deceniu în 2021. Cu venituri consolidate de peste 26 de miliarde de lei, OMV Petrom redevine liderul economiei româneşti, detronând Dacia în topul celor mai mari companii în funcţie de cifra de afaceri. Mai departe, profitul net al OMV Petrom la nivel de grup a ajuns la 2,86 mld. lei, cu 122% mai mare faţă de cel din 2020. Ultimul trimestru al anului a avut o contribuţie majoră la aceste rezultate, profitul net pentru T4 fiind de 1,18 mld. lei, cu 156% mai mare faţă de perioada similară din 2020.
