CEO-ul OMV Petrom, Christina Verchere, s-a angajat ieri la cea mai importantă conferinţă regională organizată de România în ultimii ani, Three Seas Business Forum, în faţa unora dintre cei mai puternici oameni din energie din lume, că în următorii ani OMV Petrom, împreună cu Romgaz vor scoate 100 de miliarde de metri cubi de gaz din Marea Neagră şi că România va deveni cel mai important producător de gaze din Uniunea Europeană.
CEO-ul OMV Petrom, Christina Verchere.
„Vom investi împreună cu partenerii noştri de la Romgaz 4 mld. euro pentru a aduce gazul la ţărm. Gazul va merge în primul rând în România şi după ce va fi satisfăcută cererea de pe piaţa locală va merge şi la export”, s-a angajat Verchere, răspunzând întrebării unde va merge gazul metan din Marea Neagră.
Ea a spus că trecerea spre producţia de energie verde este o schimbare care se întâmplă o dată într-o generaţie.
Prezent la aceeaşi conferinţă, Georgios Stassis, directorul PPC România, firmă cu capital elen, care a cumpărat Electrica Sud de la Enel, a anunţat că săptămâna următoare va fi finalizată tranzacţia şi că prezenţa grecilor pe piaţa de distrbuţie a electricităţii în România este baza pentru o cooperare regională în vederea trecerii către energie verde şi decarbonizare.
Unul din cei mai „grei” oficiali din panelul despre viitorul energiei, organizat în cadrul forumului, a fost preşedintele Băncii Japoneze de Cooperare Internaţională, Nobumitsu Hayashi.
Nobumitsu Hayashi, preşedintele Băncii Japoneze de Cooperare Internaţională
„Am venit special la acest forum pentru că această zonă a ţărilor din estul Europei devine tot mai importantă pentru noi. Este adevărat că Franţa, Germania sau Italia sunt importante în continuare, dar centrul de gravitaţie se mută către est”, a explicat Hayashi, care conduce o bancă cu active de 260 mld. dolari.
Această zonă poate fi atractivă, dar nu a devenit riscantă din cauza razboiului din Ucraina?
Bancherul japonez a râs îndelung înainte de a răspunde că acesta este businessul. „Noi asta facem, luăm riscuri, ca să facem bani”, a afirmat el. El a spus pentru Ziarul Financiar că este interesat să intre cu participaţii („equity investments”) în proiecte de energie sau IT.
Ar finanţa o linie de cale ferată de mare viteză între două oraşe mari ale României, precum Bucureşti şi Iaşi, pe 30 de ani?
„Da, dacă s-ar folosi tehnologie japoneză”, a spus japonezul.
Vice-ministrul energiei din Azerbaidjan, Elnur Soltanov, a vorbit despre rolul în regiune din ce în ce mai important al acestei ţări ca furnizor de gaz, dar în viitor, şi de electricitate.
„Deocamdată se finalizează un studiu de fezabilitate a unui cablu subteran de 1 GW între Georgia şi România. Noi, împreună cu România, Georgia şi Ungaria vom face însă un alt studiu de fezabilitate pentru a face un cablu subteran de 4 GW de la Marea Caspică, terestru până în porturile georgiene de la Marea Neagră şi apoi submarin, până la Constanţa”, a explicat Soltanov.
Elnur Soltanov, Vice-ministrul energiei din Azerbaidjan
Acest viitor cablu, a cărui grosime ar putea ajunge la jumătate de metru, va fi însă o provocare tehnologică foarte mare, iar dacă se va construi, va fi cel mai lung cablu submarin din lume de această capacitate.
Proiectul va costa peste 4 mld. euro. Energia electrică ar urma să fie produsă în Marea Caspică cu panouri solare offshore, iar apoi, la Constanţa, ar urma să fie transformată în hidrogen care să fie transportat pe Dunăre în Europa de Vest.
Din acest punct de vedere, proiectul pare destul de complicat şi se pune chiar întrebare de ce nu ar putea România să producă ea însăşi acest curent în Marea Neagră şi să nu îl aducă de la 1.000 km depărtare.
Până atunci însă, o altă mare provocare ar urma să fie pentru energia din România, şi anume investiţia în parteneriat cu americanii de la NuScale, într-o serie de mici reactoare bazate pe o tehnologie nouă aflată abia în curs de testare şi realizare.
Miza americanilor este atât de mare încat l-au trimis la Bucureşti, la acest forum, pe însăşi CEO-ul companiei, John Hopkins, un corporatist american de 70 de ani, care a lucrat timp de 25 de ani, până în 2014, la un mare grup de construcţii american, Fluor Corporation, iar de atunci este chairman şi CEO la NuScale Power.
John Hopkins, CEO, NuScale
„A fost pur şi simplu o combinaţie de nevoi şi am decis să oferim României această tehnologie curată de producţie a energiei nucleare, o energie a secolului 21”, a spus Hopkins, răspunzând la intrebarea ZF cum a ales să vină în România şi să dezvolte aceste minireactoare în condiţiile în care nici în SUA nu este deocamdată gata vreun astfel de reactor, fiind doar în construcţie.
Americanii încearcă să îi convingă pe români şi polonezi să cumpere această tehnologie de minireactoare, însă încă sunt destule întrebări asurpra eficienţei si riscurilor. România are două reactoare nucleare bazate pe tehnologie canadiană.
Iniţiativa 3Seas este promovată puternic de americani şi polonezi şi presupune o cooperare intensificată între ţările aflate între Marea Baltică la nord, Marea Neagră la sud-est şi Marea Adriatică la sud-vest.
Majoritatea acestor ţări sunt slave. România, Ungaria şi, mai nou, Grecia, care s-a alăturat iniţiativei de anul acesta, sunt singurele ţări neslave din acest grup.
Ideea americanilor este de a încuraja crearea unui bloc în estul Europei, care să poată fi o contrapondere atât pentru „vechea Europă” a ţărilor din zona euro, cât şi pentru Rusia la est. Iniţiativa a început să capete o importanţă şi mai mare în condiţiile izbucnirii războiului din Ucraina şi este printre puţinele iniţiative regionale care nu sunt sub tutela directă a UE.
Deocamdată nu s-au materializat proiecte comune de infrastructură, de energie sau financiare. Totuşi, a fost pus la punct un fond de investiţii, unde Polonia a venit cu 750 mil. euro, iar România cu doar 20 mil. euro.
Forum cu pretenţii, dar logistica a lăsat de dorit. În lipsa unor coşuri pentru deşeuri la ieşire, participanţii au lăsat recipientele unde au putut. De colectare selectivă la Parlamentul României ce să mai vorbim?
