Kazahstanul este unul dintre partenerii cheie ai României, fiind principala sursă externă de alimentare a pieţei locale cu petrol. Doar în primele opt luni ale anului, petrol, aşa-zisul aur negru, de peste 900 de milioane de euro, a fost pompat din Kazahstan în România şi transformat în produse petroliere de instalaţiile Petromidia, parte a KazMunayGas, cea mai importantă deţinere kazahă la nivel european. Prin acest parteneriat, Kazahstanul este unul dintre cei mai importanţi susţinători ai mobilităţii locale şi un partener strategic pentru securitatea energetică a României.
Dinamica acestei relaţii comerciale se va schimba însă pe termen lung, în contextul în care Europa şi România sunt deja angajate pe calea tranziţiei energetice, cu ţinta neutralităţii climatice la nivelul anului 2050. La rândul său, Kazahstanul face primii paşi în această tranziţie şi are parteneriate strategice pentru a trece de la un model de creştere bazat pe resurse naturale la unul în care zona de energie verde va juca un rol important.
De la Linde, Eni sau Shell, Kazahstanul, prin KazMunayGas, şi-a atras parteneri de talie mondială pe acest traseu al tranziţiei energtice, vizând alături de ei proiecte de producere a hidrogenului, de dezvoltare pe zona de energie verde, respectiv de implementare a tehnologiilor din zona de captare şi stocare a carbonului.
Care sunt însă noile oportunităţi pentru colaborarea economică dintre România şi Kazahstan şi care ar putea fi următoarele direcţii de investiţii după era „aurului negru“?
