Companii

Ce banci au cele mai mari expuneri la retailerii intrati in insolventa

Ce banci au cele mai mari expuneri la retailerii intrati in insolventa

Arin Stanescu, presedintele Uniunii Nationale a Practicienilor in Insolventa: Chiar daca expunerea bancilor este mai mare decat a furnizorilor, ca valoare a creditelor, aceasta este mult mai bine garantata. Spre deosebire de practicile din strainatate, in Romania furnizorii nu au garantii pentru marfa livrata, pentru ca acest lucru ar presupune costuri de asigurare.

20.08.2009, 00:00 112

Executorii bancari care se lupta sa recupereze peste 10 milioane de euro de la retelele de magazine intrate in insolventa in acest an au acum mainile legate, pentru ca odata cu deschiderea procedurii toate creditele acestor companii catre furnizori si banci se blocheaza. Bancile insa au un avantaj fata de furnizorii acestor retele: au cerut garantii retailerilor atunci cand au acceptat sa-i finanteze.

„Practic, executorii judecatoresti si cei bancari nu mai pot face nimic din momentul intrarii companiei debitoare in insolventa, pentru ca orice actiune de chemare in judecata sau de executare silita se suspenda", afirma Dorina Gont, purtatorul de cuvant al Camerei Executorilor Judecatoresti de pe langa Curtea de Apel Bucresti.

Cei mai mari creditori

Bancile sunt cei mai mari creditori ai retelelor de magazine, pentru ca in ultimii ani retailerii locali si-au finantat majoritatea proiectelor de expansiune prin credite, pentru a tine pasul cu dezvoltarea lanturilor internationale de magazine. Furnizorii spun, la randul lor, ca si taxele de listare pe care le-au platit operatorilor au sustinut extinderea retelelor de magazine.

„Chiar daca expunerea bancilor este mai mare decat a furnizorilor, ca valoare a creditelor, aceasta este mult mai bine garantata. Spre deosebire de practicile din strainatate, in Romania furnizorii nu au garantii pentru marfa livrata, pentru ca acest lucru ar presupune costuri de asigurare", explica Arin Stanescu, presedintele Uniunii Nationale a Practicienilor in Insolventa din Romania.

In general, bancile pun gaj pe magazinele sau centrele comeciale pe care le finanteaza. Insa in contextul actual din piata, aceste active se pot transforma in lichiditati intr-un timp foarte lung, din lipsa de cumparatori.

Raman cu magazinele?

Ultimul mare retailer intrat in insolventa, Trident, a mizat in ultimii ani pe imobiliare, investind aproximativ 15 mil. euro in deschiderea centrului comercial Trident Shopping Center din Sibiu.

La finele lui 2008 compania anunta incheierea unui contract de credit de 10 mil. euro cu Romexterra Bank pentru a finanta partial acest proiect. Banca nu a oferit detalii despre acest credit, insa este foarte probabil ca garantia retailerului pentru obtinerea finantarii sa fi fost chiar centrul comercial Trident. Acesta a fost inaugurat in luna aprilie, avand ca ancora un hipermarket operat de Trident, insa a fost inchis saptamana trecuta din cauza traficului redus de clienti, potrivit declaratiilor chiriasilor Jolidon si Secuiana.

La cateva zile dupa inchiderea Trident Shopping Center, compania controlata de omul de afaceri Constantin Mateescu din Sibiu a intrat in procedura de insolventa la cererea actionarilor, potrivit datelor de la Tribunalul Sibiu.

Administratorul judiciar provizoriu al Trident are ca termen data de 24 septembrie pentru publicarea listei creditorilor companiei. Trident opereaza o retea de cinci supermarketuri si hipermarketuri, potrivit ultimelor date disponibile. Compania a raportat pe primul semestru vanzari de 16,2 mil. euro, in scadere cu 22% in lei fata de aceeasi perioada din 2008, pe fondul declinului consumului.

Prima mare retea de supermarketuri intrata in insolventa a fost SPAR, care a deschis aceasta procedura la cererea actionarilor, fratii Ioan si Floare Cuc din Arad. Retailerul a acumulat datorii la mai multe banci, cele mai mari expuneri fiind ale Unicredit si ING, similare ca si valoare a creantelor, potrivit datelor furnizate de administratorul judiciar provizoriu, care nu a dorit sa dea mai multe detalii despre acest dosar.

Reprezentantii Unicredit si cei ai ING nu au transmis comentarii pentru acest material.

SPAR este al treilea mare retailer alimentar roman de pe piata locala, cu afaceri de 44 mil. euro in 2008 si 20 de supermarketuri operationale in acest moment. La finele lui 2008 actionarii operatorului au incercat sa vanda afacerea catre un fond strain de investitii, insa discutiile nu au ajuns la un rezultat din cauza crizei financiare.

Unicredit a dat in judecata un alt retailer care s-a dovedit un pariu riscant, reteaua de magazine Ultra Pro Computers, inainte ca acesta sa intre in insolventa. In prezent, retailerul, care in anul 2007 raporta afaceri de 74 de milioane de euro, nu mai detine niciun magazin operational, spatiile fiind ocupate de alte companii sau vandute.

„Legea insolventei seamana cu legislatia americana: in momentul in care s-a declansat procedura insolventei compania este protejata de creditori, nu mai poate fi atacata prin executari", mai explica avocatul Arin Stanescu.

Potrivit acestuia, reorganizarea judiciara a unei companii dureaza, in medie, 9 luni, in lege fiind specificat un termen maxim de 3 ani pentru achitarea tuturor creantelor centralizate in planul de reorganizare.

In cazul celor doi retaileri care au intrat singuri in insolventa, SPAR si Trident, planul de reorganizare propus de actionari se va vota de creditori in toamna.

Stanescu mai spune ca sunt doua elemente foarte importante cuprinse in planul de reorganizare: programul de plati catre creditori, in care se precizeaza ce sume va plati retailerul, cui si in ce mod, si sursele de lichiditati, care pot fi reprezentate de vanzarea unor active.

Un plan bun de reorganizare poate scoate reteaua din insolventa fara a fi nevoie sa fie inchise toate magazinele, si astfel retailerul poate ramane pe piata.

Cel mai simplu mod de a face rost de lichiditati este vanzarea unor active care nu sunt necesare pentru desfasurarea activitatii de baza a companiei, potrivit executorilor judecatoresti.

Executorii bancari contactati de ZF nu au dorit sa comenteze pentru acest material.

Riscurile vin si din productie

BRD are de recuperat 6,6 milioane de lei (aproape 1,6 milioane de euro) de la fostul producator de mezeluri Stenyon, intrat in insolventa, peste jumatate din datoriile totale de 12 milioane de lei (circa 3 milioane de euro) pe care compania le adunase in ultimii ani, potrivit informatiilor lichidatorului judiciar Management Consult. „In prezent, atat BRD, cat si ceilalti creditori ai Stenyon (furnizorii si statul roman - n.red.) s-au inscris la masa credala", sustine avocatul Stefan Preotu, reprezentantul lichidatorului judiciar al companiei Stenyon, Management Consult din judetul Giurgiu. Dupa ce tabelul credal va fi stabilit si aprobat de tribunal, la finalul lunii septembrie, activele Stenyon vor fi scoase la vanzare. BRD nu a transmis niciun comentariu pe marginea acestui subiect. Stefanescu Dumitru, 46 de ani, unicul actionar al Stenyon, a incercat sa isi salveze businessul in ultimul an, atat prin scoaterea la vanzare a doua proprietati in valoare de zece milioane de euro, cat si prin vanzarea companiei. Pe fondul crizei financiare, niciuna dintre aceste optiuni nu a putut fi realizata, iar in prima jumatate a acestui an producatorul de mezeluri a fost nevoit sa inchida portile si sa ceara demararea procedurii insolventei. Stenyon avea 250 de angajati si realizase in 2007 afaceri de aproximativ zece milioane de euro. Diana Tudor

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO