Cu toate ca titlurile editate in Romania sunt mai ieftine fata de cele din strainatate, pretul mediu fiind de aproximativ 10 euro, consumul local de carte plaseaza Romania pe ultimul loc in Uniunea Europeana, potrivit datelor centralizate de ZF. Pe o piata pe care nu exista prea multe statistici oficiale, valoarea totala a vanzarilor de carte este estimata de principalii jucatori din domeniu la 60-70 de milioane de euro la nivelul anului trecut.
Ungaria, de pilda, la o populatie de doua ori mai mica fata de cea a Romaniei, a inregistrat vanzari de carte de 250 de milioane de euro in 2005, din care un sfert a fost generat de vanzarea manualelor scolare, potrivit datelor de pe site-ul targului de carte de la Frankfurt.
Spre comparatie, vanzarile de carte in Germania se situau in urma cu doi ani la
9,3 mld. euro, fiind editate circa 95.000 de titluri, in timp ce in Franta depaseau 4 mld. euro si 60.000 de titluri, pretul mediu de vanzare al unei carti fiind peste 15 euro. Comparativ, in Polonia nivelul la care s-au ridicat vanzarile in aceeasi perioada a fost de circa 587 de milioane de euro. Anul trecut in Romania s-au editat 15.300 de titluri. Iar daca in Romania tirajul mediu in care se editeaza o carte este de circa 1.500 de exemplare, in Bulgaria acesta se ridica la 4.000 de exemplare, arata datele companiilor din acest sector.
Dezvoltarea extrem de lenta a pietei de carte romanesti este pusa de principalii jucatori pe seama unui sistem ineficient de distributie a cartii, pe bugetele de promovare reduse si puterea de cumparare scazuta.
"Pe piata romaneasca nu exista un sistem de difuzare sanatos si dezvoltat. Faptul ca au disparut multe librarii si nu au mai fost construite altele, a dus la prezenta a doar circa 400 de librarii in tara, din care 100 de locatii in Capitala, un numar insuficient pentru sustinerea dezvoltarii pietei de carte", a declarat Iren Arsene, manager general al editurii Curtea Veche si director al filialei locale a retailerului ungar de carte Alexandra.
Iren Arsene mai precizeaza ca in Romania se aloca foarte putini bani in promovarea cartilor si a obiceiului de consum de carte in randul populatiei. "Doua initiative care au sprijinit dezvoltarea pietei de carte pana acum au fost alocarea din partea Guvernului a cate 100 de euro pentru cadrele didactice si suplinitoare in vederea achizitionarii de carti si oferirea de carti la cumpararea unor ziare, ceea ce faciliteaza drumul pana la consumator", a declarat ea.
Totusi nu putem vorbi de date exacte in evaluarea pietei de carte romanesti, deoarece nu exista statistici oficiale sau studii recente privind aceasta piata. Datele care pot fi reprezentative sunt cele oferite de Depozitul Legal de la Biblioteca Nationala a Romaniei, unde se inregistreaza titlurile, de Asociatia Editorilor Romani si de reprezentantii editurilor locale. Anul trecut, la Biblioteca Nationala a Romaniei, figurau 5.000 de edituri inscrise pe piata locala. "In 2007 au fost inregistrate 182 de edituri noi, iar alte 748 de edituri au solicitat coduri, deci sunt active. Celelalte au folosit fie coduri luate anterior, fie nu au avut activitate editoriala anul trecut", a declarat Aurelia Persinaru de la Centrul National ISBN-ISSN-CIP.
"Diversificarea ofertei editoriale prin aparita unor noi tipuri de documente, precum cartile audio, publicatiile online, interesul comercial din zona editurilor specializate in publicarea de manuale scolare si pentru ghidurile practice, cresterea cererii de cursuri universitare si a dezvoltarii bibliografiei solicitate, toate determina aparitia de edituri noi", a mai spus Aurelia Persinaru.
Un alt motiv pentru lansarea de edituri noi este cresterea numarului de traduceri din literatura universala. Aspectele de ordin financiar si expertiza manageriala determina aparitia de noi edituri pe piata, insa nu toate sunt active.
"Sunt foarte putine editurile care anunta incetarea definitiva a activitatii. De obicei ele raman in stand-by si este foarte probabil ca dupa o perioada de timp sa isi reia activitatea, dupa cum s-au inregistrat astfel de situatii in 2007-2008", a declarat Persinaru.
In baza de date insa sunt inregistrate toate editurile existente, active sau inactive. Clasificarea la nivelul editurilor se face in functie de numarul de coduri ISBN solicitate. "De exemplu, editurile mici solicita pana la 30 de coduri ISBN, cele de nivel mediu au intre 30 si 2.000 de coduri, iar editurile mari solicita peste 2.000 de coduri", a spus ea.
Pentru moment nu exista la Centrul National ISBN-ISSN-CIP date statistice pe fiecare categorie in parte. Anul trecut au fost editate 15.310 de titluri pana in septembrie la centrul de statistica, in crestere cu 6,5% fata de anul precedent.
Cele mai multe titluri editate sunt din categoria textelor literare, pe locul doi fiind cartile din categoria stiintelor aplicate, precum inginerie, tehnologie, industrie si meserii. Astfel, acest clasament se mentine in ultimii patru ani, cu circa 3.850 de carti texte literare editate in 2005 si 1.308 de carti din stiinte aplicate, urmata de cartile de generalitati, potrivit datelor de insse.ro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
