Cât mai rezistă Tarom când a schimbat trei şefi doar în primele opt luni. Transportatorul de stat se afundă în pierderi. Cine sunt managerii care au condus Tarom în ultimii ani

În timp ce transportatorii privaţi ca Wizz Air, Ryanair sau Blue Air câştigă cotă de piaţă şi îşi continuă strategia de dezvoltare, în cazul Tarom apar tot mai multe defecţiuni la avioanele din flota companiei.

În urmă cu trei zile, 138 de pasageri ai Tarom au rămas blocaţi pe aeroportul din Madrid, cursa spre Bucureşti fiind anulată din cauza unor defecţiuni tehnice ale aero­na­vei. Acesta nu este un caz izolat însă. Şi în mai un avion al Tarom care opera o cursă de la Bucureşti la Belgrad a aterizat de urgenţă la Timişoara din cauza depresu­rizării cabinei.

În tot acest timp conducerea Tarom se schim­bă la câteva luni. După demiterea din martie a belgianului Christian Heinzmann, CEO privat al Tarom, conducerea com­paniei cu afaceri de 250 mil. euro a fost asi­gurată pentru câteva luni (martie-august 2016) de cel care ocupa poziţia de director financiar, Gabriel Stoe.

Luna aceasta a fost numit tot ca director interimar Dan Iulius Plaveti (47 de ani), membru în con­siliul de administraţie şi la Compania Naţională de Aeroporturi Bucureşti (unde a în­casat anul trecut 16.700 de lei), dar şi la CFR Călători anul trecut. Plaveti a fost preşedintele Autorităţii Naţio­nale de Regle­men­tare a Energiei (ANRE) în perioada 2010-2013.

În loc să prezinte strategia de revenire a companiei, oficialii Tarom au trimis un comunicat în care subliniază că au reuşit să reducă pierderile de la circa 50 de milioane de lei în primul trimestru la 28,6 milioane de lei pe primul semestru, argumentând că „primul trimestru al anului este cel mai slab şi că în această perioadă companiile aeriene înregistrează cele mai reduse venituri“. Ei au menţionat doar că au demarat procedu­ri­le pentru modernizarea flotei, eficientizarea ope­raţiunilor, îmbunătăţirea serviciilor, deschiderea de noi rute şi conturarea unei noi strategii de marketing care să atragă mai multi pasageri, planuri de care au vorbit de altfel toţi foştii manageri.

Mai mult, oficialii Tarom numesc pier­derile din semestrul unu „pierderi neprevă­zu­te  generate în special de problemele teh­nice care au condus la anularea sau întâr­zie­rea anumitor curse, determinând astfel plata unor penalităţi neplănuite şi reducerea ve­ni­turilor, fapt care a avut un impact sem­ni­fi­ca­tiv asupra cifrelor finale“. Ca de fiecare dată, noii şefi pun totul pe seama conducerii an­terioare: „Performanţa slabă a fostei con­du­ceri executive în perioada ianuarie - martie 2016 a avut de asemenea un impact negativ asu­pra rezultatelor financiare“. Cert este însă că Tarom nu a mai reuşit să iasă de pe pierderi încă din 2009, din timpul man­da­tului Ruxandrei Brutaru.

Tarom este un exemplu clar de com­pa­nie de stat unde funcţiile de conducere  se atri­buie politic. Din cauza suprapolitizării managementului compania nu reuşeşte să iasă de pe pierderi. Nu doar la Tarom se fac nu­miri politice. În România, fiecare nou mi­nistru vine cu propriile propuneri pentru şefia firmelor din subordine.

Această modalitate defectuoasă de atri­buire a celei mai înalte funcţii într-o com­panie de stat are consecinţe vizibil dezas­tru­oa­se pentru companii.

Până acum, niciun şef şi consiliu de ad­ministraţie al Tarom nu a venit cu o strategie de eficientizare a operaţiunilor astfel încât compania să treacă pe profit.

Tarom trebuie să reanalizeze pro­cedurile prin care face achiziţiile publice, să exploateze eficient flota de avioane care în prezent este foarte eterogenă, să re­analizeze reţeaua de rute pe care ope­rează şi să implementeze o politică de distribuţie eficientă.

Cine sunt managerii sub conducerea cărora Tarom a zburat pe pierderi?

►Cele mai mari pierderi au fost consemnate de Tarom în timpul mandatului de doi ani şi două luni al Ruxandrei Brutaru (30 de ani la acea vreme),  fiica unui fost director de la Tarom, numită la conducerea companiei de către fostul ministru Radu Berceanu. Ea a condus compania din ianuarie 2009 până în martie 2011. În mandatul ei, Tarom a adunat pierderi totale de 134 milioane de euro, un record negativ al ultimului deceniu. Brutaru s-a alăturat echipei Tarom în 2007 pe postul de director general adjunct, când ministru al transporturilor era Ludovic Orban.

►După ce şi-a dat demisia, din aprilie 2011 conducerea companiei a fost preluată pentru o perioadă scurtă de Gabriela Bordea, care şi-a început activitatea la Tarom în anul 1973. Ulterior, ea a fost schimbată din funcţie, în august 2012, în locul ei fiind numit Sorin Georgescu, care a lucrat anterior pe poziţia de director comercial, marketing şi vânzări.

►În octombrie 2012 s-a anunţat că a fost găsit un CEO privat, respectiv austriacul Heinrich Vystoupil, care a condus timp de aproape cinci ani reprezentanţa în România şi Moldova a companiei aeriene Austrian Airlines. Acesta nu a semnat însă contractul de mandat, la conducerea companiei fiind adus belgianul Christian Edouard Heinzmann, care a preluat o companie cu pierderi totale de aproape 200 mil. euro în ultimii patru ani. El era plătit cu 10.000 de euro net pe lună. Compania a trecut prin mâinile mai multor directori generali, dar şi ale mai multor consilii de administraţie, unde au fost schimbaţi periodic reprezentanţii.

►După demiterea lui Christian Heinzmann, conducerea companiei a fost asigurată pentru câteva luni (martie-august 2016)  de către cel care ocupa poziţia de director financiar, Gabriel Stoe. Luna aceasta a fost numit tot ca director interimar Dan Iulius Plaveti.