Companii

Caremil: Profitabilitatea vine dintr-un numar cat mai mare de magazine

24.10.2008, 20:35 195

Producatorul de confectii textile Caremil Roman incearca sa isi acopere scaderile de 20% inregistrate la export cu ajutorul vanzarilor inregistrate de propriul lant de magazine de imbracaminte Sense.

In prezent compania are 15 magazine, iar pentru urmatorii doi ani vizeaza deschiderea altor 15 unitati, in functie de spatiile identificate pentru expansiune. Printre orasele vizate se numara Craiova, Bacau, Constanta, Oradea, Sibiu si Bucuresti, in Capitala urmand sa se deschida intre 8 si 10 magazine. "Vanzarile pe piata interna nu sunt foarte profitabile si nici nu au sanse sa devina profitabile in cazul unui numar mic de magazine, deoarece costurile pe unitatea de produs vanduta sunt prea mari, iar profitabilitatea vine si ca urmare a economiilor de scala. Altfel spus, pentru a oferi un raport pret/calitate rezonabil la raft, costurile de realizare si dezvoltare ale unui model trebuie impartite la un numar cat mai mare de produse realizate din acel model. Acest lucru este valabil si pentru costurile de gestionare a retelei de magazine", a declarat pentru ZF Sorin Chiriac, directorul general al companiei.
Solutia gasita de conducerea companiei a fost sa distribuie produsele in cat mai multe magazine, in orase diferite, astfel incat sa nu vanda mai mult de 10-12 produse dintr-un model si 3-4 produse in cazul seriilor limitate intr-un oras de 150.000 de locuitori.
Compania a realizat in primele noua luni ale acestui an 9,8 mil. lei (2,7 mil. euro), in crestere cu peste 20% fata de perioada similara a anului trecut cand a obtinut 8 milioane de lei (2,4 mil. euro). Pentru intreg anul estimarea cifrei de afaceri se ridica la 14 mil. lei (3,9 mil. euro), in conditiile in care in 2007 Caremil a rulat 11 milioane de lei ( 3,3 mil. euro). "Cifra de afaceri din export va fi cu aproximativ 20% mai mica, insa aceasta scadere nu ne afecteaza datorita cresterii ponderii vanzarilor pe piata interna", a spus Chiriac.
Fabrica de confectii Caremil produce 70.000 de articole pe luna (bluze, fuste, pantaloni sau rochii), dintre care 90% merg la export. "Anul trecut am lucrat 95% pentru export, dar s-a modificat ponderea datorita deschiderii magazinelor proprii, incepand cu octombrie 2007. La sfarsitul anului trecut aveam cinci magazine, iar in prezent am ajuns la 15 unitati", precizeaza directorul general al companiei.
Chiriac a decis sa aplice planul de extindere la nivel national ca urmare a contextului actual. "In Romania sunt foarte putini retaileri cu acoperire nationala, din cauza ca puterea de cumparare este concentrata pe Bucuresti. In 2007 piata locala era pregatita pentru mai multi retaileri, dar acum, tinand cont de criza globala, nu mai putem spune ca este atat de pregatita", crede Chiriac.
Chiar daca pana acum nu s-au resimtit turbulente pe piata financiara locala, compania este precauta in ceea ce priveste dezvoltarea in retail. "Probabil va trebui sa relocam unul sau doua magazine care nu vand cum trebuie. Am devenit mult mai precauti in negocierea contractelor de inchiriere si a nivelului de chirie pe care suntem dispusi sa-l acceptam".
Sorin Chiriac detine Caremil Roman impreuna cu Bogdan Toporas si Cristina Chiriac. Impreuna controleaza si fabrica de tricotaje Smirodava Roman, a carei capacitate de productie este de 30.000 de articole (pulovere, jachete, veste, compleuri) pe luna, dintre care 90% merg la export. In primele noua luni, fabrica de tricotaje a rulat 6,6 milioane de lei (1,8 mil euro), cu 5% mai putin decat anul trecut, cand a obtinut 7 milioane de lei (2,1 mil. euro). "La Smirodava am fost afectati de scaderea comenzilor de export, in principal pe Anglia". Caremil nu este singurul producator care s-a extins pe piata de retail. Braiconf, Catex sau J&R Enterprises sunt doar cateva companii care si-au deschis magazine sub acelasi brand sau adoptand un nume de marca diferit.
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO