♦ Top 1.000 este pentru al doilea an consecutiv şi în variantă interactivă 
pentru abonaţii ZF Corporate printr-un parteneriat cu Bridge to Information.
Companiile înregistrate în Capitală reprezintă din punct de vedere numeric 40% din firmele din top 1.000, o confirmare a faptului că Bucureştiul este sediul central ales pentru majoritatea multinaţionalelor din România, dar şi un nou moment în care să aducem în discuţie importanţa vânzărilor reale pe care o firmă le contabilizează la nivel naţional. Majoritatea reţelelor de magazine sunt înregistrate în Capitală, dar au vânzări la nivel naţional, astfel că din miliardele de lei raportate de retaileri distribuţia regională a vânzărilor ar aduce elemente noi şi valoroase în harta de business a României. Nu doar Bucureştiul „profită“ de pe urma sediilor centrale, ci şi judeţe precum Bacău – Dedeman; Cluj-Napoca – MOL, Timiş - Profi. Dincolo însă de aceste situaţii, împărţirea pe judeţe a companiilor din top 1.000 arată din nou cât de mare este ruptura dintre regiunile ţării. În 21 de judeţe din România sunt cel mult 9 companii de talie mare înregistrate, cu exemple precum Gorj, Mehedinţi, Ialomiţa, Sălaj, Vrancea sau Vaslui cu una sau două firme în top 1.000. La polul opus, top 3 ca reprezentare, dacă nu luăm în calcul Capitala, este format din Ilfov, Timiş şi Braşov. Ce alte concluzii se mai desprind din Top 1.000? Aflaţi începând de miercuri din paginile Anuarului realizat de ZF în parteneriat cu Deloitte.
Cum arată reprezentarea pe judeţe a companiilor din TOP 1.000 din punct de vedere al cifrei de afaceri, a numărului de salariaţi şi a rezultatului net vedeţi exclusiv pewww.zfcorporate.ro.
