Camera de Comerţ Americană în România (AmCham România) transmite îngrijorarea comunităţii de afaceri pe care o reprezintă cu privire la riscurile ridicate de deviaţie a deficitului bugetar de la traiectoria de ajustare la care România s-a angajat la nivel european.
Considerăm că lansarea în spaţiul public a unor ipoteze de lucru privind intenţiile de creştere a poverii fiscale induc tensiune şi neîncredere, afectând atât calitatea dialogului public-privat, cât şi a mediului investiţional în ansamblu. O astfel de retorică transmite un semnal descurajator pentru operatorii economici cu o contribuţie semnificativă la bunul mers al economiei, prin prisma activităţilor care produc valoare adăugată, a planurilor de investiţii şi a taxelor plătite la buget.
AmCham Romania atrage atenţia asupra faptului că finanţarea deficitului bugetar se realizează la acest moment prin pieţele financiare, iar costul acestei finanţări este determinat de coerenţa şi de predictibilitatea reformelor implementate de Guvern. Evoluţia deficitului de cont curent, care în 2022 a atins un nivel record de 26.571 miliarde de euro, o creştere de 52,1% faţă de anul anterior şi cu o acoperire de 62,5% prin investiţii străine directe şi contul de capital, demonstrează nevoia de finanţare externă a economiei naţionale şi interdependenţele cu capitalul privat, respectiv pieţele externe şi investitorii străini.
Actualul context economic şi geopolitic reclamă o abordare prudentă din partea factorilor decizionali şi asumarea unei traiectorii fiscal-bugetare credibile şi sustenabile. Eficientizarea cheltuielilor bugetare presupune creşterea calităţii acestora şi reforma administrativă, şi trebuie însoţită de implementarea reformelor structurale asumate prin PNRR, care vor contribui la creşterea ponderii veniturilor bugetare raportate la PIB. Este imperativ ca acestea să fie implementate cu seriozitate şi fără sincope, nu doar pentru a securiza absorbţia fondurilor din PNRR şi a contribui la consolidarea bugetară, dar mai ales pentru a remedia probleme structurale care grevează potenţialul de dezvoltare al României.
Pentru reducerea riscurilor de deviaţie a deficitului de la traiectoria de ajustare asumată, AmCham consideră prioritare următoarele direcţii:
♦ Respectarea angajamentului de consolidare fiscal-bugetară – este o precondiţie pentru restabilirea echilibrului macroeconomic, cu atât mai mult cu cât România se află sub presiunea corectării deficitului bugetar excesiv. Ne aşteptăm la asumarea unui plan coerent şi realist pentru îndeplinirea angajamentului faţă de Comisia Europeană pentru ieşirea din această procedură în anul 2024. Derapajele de la traiectoria de ajustare bugetară asumată determină costuri de oportunitate pentru România – un exemplu important este imposibilitatea accesării de împrumuturi suplimentare în contextul restructurării PNRR, din alocările necontractate de alte state membre ale Uniunii Europene din Mecanismul European de Redresare şi Rezilienţă din cauza procedurii de deficit excesiv pentru România;
♦ Creşterea gradului de colectare şi întărirea capacităţii instituţionale a ANAF, inclusiv prin accelerarea procesului de digitalizare, automatizare şi analiză a datelor. Materializarea reformelor şi investiţiilor din PNRR pentru transformarea digitală în domeniul fiscal (C8 R1, respectiv I1, I2 şi I3) va contribui la reducerea evaziunii şi creşterea conformării voluntare, generând economii cu cheltuielile de administrare fiscală;
♦ Abordarea modernă şi aplicată a problematicii preţurilor de transfer – în vederea adresării unor efecte precum erodarea bazei impozabile sau alterarea mediului concurenţial, prin raportare la practicile implementate în alte state europene cu o legislaţie similară. De asemenea, este necesară consolidarea administraţiei în vederea gestionării dosarelor de preţuri de transfer, în special a componentei de litigii;
♦ Eliminarea mecanismelor de optimizare fiscală care lasă loc de abuzuri – reforma fiscală trebuie să rezulte în reaşezarea sistemului fiscal pe baze echitabile şi contracararea formelor de eludare a impozitării muncii, inclusiv munca la negru şi la gri, care afectează negativ nu doar bugetul, cât şi companiile din sectorul privat, care se confruntă cu o puternică concurenţă neloială;
♦ Lărgirea bazei impozabile – prin revizuirea graduală a diverselor excepţii/tratamente preferenţiale de o manieră care să aibă în vedere atât interesul fiscal, cât şi cel economic, în tandem cu plafonarea contribuţiilor pentrusănătate şi pensii la un număr rezonabil de salarii medii pe economie, măsură constant promovată de AmCham, şi de mediul privat.
♦ Viitoarea rectificare bugetară trebuie să aibă în vedere deopotrivă eficientizarea cheltuielilor bugetare si restructurarea modului de alocare a resurselor cu prioritizarea investiţiilor şi a cheltuielilor productive la nivelul anvelopei bugetare, corelat cu dimensionarea corectă şi realistă a veniturilor la bugetul public.
♦ Odată cu disciplina fiscal-bugetară, este nevoie şi de responsabilitate politică pentru asigurarea sustenabilităţii finanţelor publice pe termen mediu si lung, mai ales în contextul apropierii rundelor multiple de alegeri din 2024.
