Companii

ALRO: Bursa si APAPS schimba replici

17.05.2001, 00:00 20


"Decizia in cazul Alro va fi luata de AGA si acest lucru va fi facut in deplina transparenta." Este declaratia lui Ovidiu Musetescu, care a adaugat ca problema ALRO a fost amplificata artificial de persoane interesate.

Autoritatea pentru Privatizare (APAPS), actionar majoritar (54,7%), sustine ca solicitarea de majorare a capitalului companiei s-a bazat pe hotararea Consiliului de Admnistratie al companiei, din care a rezultat necesitatea realizarea unor investitii. APAPS detine patru locuri din cele cinci ale CA.

Majorarea capitalului social cu 60 de milioane de dolari inseaman, indirect, renuntarea, de catre APAPS, la controlul societatii in favoarea actionarilor privati.

"Orice comentariu in momentul de fata este prematur si speculativ, nefcand decat sa serveasca interesele celor care speculeaza pe piata bursiera titluri Alro", mentioneaza APAPS.

Ionel Oprea, comisarul general al Bursei, a reactionat imediat la afirmatia APAPS.

"Obligatia legala a asigurarii mentionatei transparente revine conducerii societatilor listate la Bursa, care trebuie sa informeze, complet si la timp toti investitorii asupra situatiei reale a societatii pe care o conduc. In cazul in discutie, este vorba, indirect, chiar de institutia condusa de domnia sa (n.r. - Ovidiu Musetescu ), care, fiind actionar majoritar, decide unilateral asupra destinului societatii Alro Slatina", a afirmat comisarul general al Bursei.

Bursa considera ca Alro a inclus in mod repetat in comunicatele si rapoartele curente catre investitori informatii false, incorecte sau inexacte. Pentru acest lucru, comisarul general al Bursei a solicitat CNVM sa dispuna sanctionarea Alro cu o amenda de 1% din capitalul social, si sanctionarea cu o amenda maxima pentru toti membrii Consiliului de Administratie.

Sindicatele Alro si Aluministul au anuntat ca vor organiza pichete la intrarea uzinei si ca asteapta aprobarile pentru organizarea de marsuri de protest.

Ovidiu Musetescu va prezenta in sedinta de Guvern de astazi un raport privind situatia de la Alro. Premierul Nastase a declarat acum doua zile ca batalia pentru Alro este "o falsa batalie, pentru ca pana acum s-a dat energie subventionata si practic productia de aluminiu este in mare masura consum de energie".



Marco International: Am venit in Romania pentru a cumpara Alro si Alprom

Decizia APAPS de a privatiza Alro prin majorare de capital a luat prin surpirndere pe toata lumea. Aceasta metoda ii avantajeaza pe actionarii minoritari ai companiei, in timp ce o cerere de oferta pentru preluarea pachetului majoritar prin negociere directa cu un investitor strategic, ar fi adus la masa tratativelor doi sau trei dintre cei mai importantI producatori mondiali din industria aluminiului.

Pana acum, trei dintre acestia sI-au exprimat interesul in acest sens: Pechiney, numarul 1 european, Alcan, numarul trei mondial sI Alcoa, liderul mondial.

Alro este cel mai mare producator din aceasta zona a Europei sI este considerata de catre analisti "perla industriei romanesti", apreciere bazata pe rezultatele financiare ale ultimilor ani. In aceste conditii, era de asteptat ca aceasta privatizare sa fie tratata ca fiind una "strategica" de catre Guvern.

Cu alte cuvinte, inafara de ofertele financiare, era de asteptat sa fie luate in calcul interese politice. Cu toate acestea, premierul Nastase declara ca nu este la curent cu afacerea, iar APAPS afirma ca majorarea este dictata strict de nevoia imediata de bani a uzinei de la Slatina.

Discretia cu care autoritatile trateaza privatizarea uneia dintre celei mai importante uzine romanesti ridica mai multe semne de intrebare. Principalul beneficiar al metodei de privatizare alese pare sa fie Conef, filiala a unei societatI de comert cu metale cu sediul la New York, care detine deja un pachet minoritar la Alro.

Pentru prima data sI in exclusivitate pentru Ziarul Financiar, conducerea acestei companii declara: "am venit in Romania pentru a cumpara Alro sI Alprom". Toate datele arata ca vor reusi.



Cine este Conef?

Firma de comert Conef Bucuresti detine 10,5% din Alro si 10% din Alprom si este considerata compania care "a tras sforile" pentru majorarea de capital de la Alro. Daca aceasta majorare va avea loc, iar Conef va decide sa cumpere actiuni isi va majora influenta intr-una din cele mai bune companii romanesti.

Conef a declarat direct ca vrea sa cumpere Alro si Alprom. Actionar majoritar al Conef este o companie americana de investitii, finante si comert - Marco International. Cea mai importanta figura a Marco International este Alan Kestenbaum, care este presedinte si unul dintre actionarii importanti ai companiei. Cifra de afacere anuala a Marco International este de 700 de milioane de dolari.



"Nu reprezentam interese rusesti"

Reprezentatii acesteia sustin ca nu reprezinta interese rusesti in Romania si ca principalul scop al prezentei Marco pe piata romaneasca este obtinerea unei pozitii majoritare la cele doua mari companii din industria aluminiului: Alro si Alprom.

"Am cumparat Conef anul trecut ca miscare anticipativa la privatizare. Am venit in Romania in special pentru a cumpara Alro si Alprom atunci cand ele vor fi privatizate.

Daca nu vom reusi sa obtinem controlul asupra societatilor ne vom gandi daca ne vom vinde actiunile sau nu", a declarat pentru Ziarul Financiar Alexander Krasner, vicepresedinte al Consiliului de Administratie al Conef.

Marco International este, dupa spusele reprezentantilor sai in Romania, detinuta de un numar de familii din New York.

La inceputul acestui an, fondul Broadhurst si-a vandut cele 10% de actiuni din Alro, pachet care a fost ulterior impartit intre mai multe fonduri: Globoid Finance, Anvil Ventures, Rafferty si Radiance.

Acestea detin in prezent aproximativ 15% din Alro iar in piata s-au vehiculat zvonuri insistente conform carora atat Conef cat si cele patru fonduri reprezinta interese rusesti, cel mai probabil ale influentului grup Alfa.

"Un lucru trebuie sa fie clar. Nu avem nici o legatura cu Rusia si nici cu cele patru fonduri. Marco International are capital american si este detinuta de persoane private care au infiintat compania in 1963", spune Alexander Krasner.

Consiliul de Administratie al Alro Slatina a hotarat cu doua zile in urma majorarea capitalului social al companiei cu 60 de milioane de dolari, prin vanzarea de actiuni la pretul de 5.000 de lei.

APAPS detine 54,7% din Alro, adica este actionar majoritar, iar legea nu ii permite sa subscrie in cadrul vanzarii de actiuni. In cazul in care si Adunarea Generala a Actionarilor (AGA) va aproba majorarea de capital, statul roman va ajunge la o detinere de sub 30% din actiunile Alro.

Convocatorul AGA spune ca se intentioneaza si o majorare prin acordarea de actiuni gratuite, ceeea ce poate micsora efectul emiterii de actiuni noi asupra detinerii APAPS, dar este posibil ca aceasta sa nu se aprobe.

Conef poate sa cumpere actiuni exercitandu-si dreptul de preemtiune. Mai mult de atat, Conef va putea sa cumpere si din actiunile care normal ar fi trebuit sa fie trecute in contul APAPS si care vor fi oferite spre vanzare prin intermediul pietei de capital. Acest lucru ii poate aduce o pozitie de control in cadrul Alro.

Reprezentantii Conef resping, insa, zvonurile conform carora majorarea de capital a fost decisa datorita unor presiuni din partea lor.

"Am fost contactati de APAPS pentru a ne consulta daca societatea are sau nu nevoie de o infuzie de capital. Tot ceea ce am facut noi, al doilea actionar ca marime al companiei, a fost sa fim de acord cu aceasta majorare pentru ca Alro are, intr-adevar, nevoie de bani", a declarat pentru Ziarul Financiar Peter Braun, membru in Consiliul de Administratie al Conef.



De ce are nevoie Alro de 60 de milioane de dolari?

"Pentru ca se afla intr-o situatie foarte grea din punct de vedere al lichiditatilor si, in plus, trebuie sa continue procesul investitional", spune Alexander Krasner.

Dupa spusele oficialilor Conef, Alro nu mai sta la fel de bine cu banii ca anul trecut din cel putin doua motive: pretul aluminiului este mai mic cu 100 de dolari in comparatie cu anul trecut iar cel al energie electrice achizitionate a crescut de la 19,5 dolari/KW la 33 dolari/KW.

"Din luna decembrie a anului trecut incercam sa convingem APAPS ca bugetul de venituri si cheltuieli (BVC) al companiei nu este unul realist. BVC este construit pe un pret al tonei de aluminiu de 1.600 de $/tona dar acesta continua sa ramana la 1.500-1.550 de dolari: daca luam in considerare productia de 178.000 de tone, numai de aici survine o diferenta de aproximativ 10 milioane de dolari", explica Alexander Krasner.

Compania a platit energia pe primele patru luni ale anului acesta cu un credit de 34 de milioane de dolari de la BCR. Anul trecut, Alro a beneficiat de un credit sindicalizat de 68 de milioane de dolari, prin care a platit energia electrica pentru intregul an 2000.

"Numai daca luam in considerare scaderea pretului aluminiului si cresterea pretului energie electrice rezulta o diferenta a profitului in comparatie cu anul trecut de peste 25 de milioane de dolari. Daca adaugam si faptul ca Alro are in stoc 7.000 de tone de aluminiu pe care nu le-a vandut rezulta alte 10 milioane de dolari", spune Peter Braun.

Alro are prevazut in bugetul pe 2001 obtinerea unor venituri totale de 9.558,53 miliarde de lei (326,22 milioane de dolari) si a unui profit net de 48 de milioane de dolari. Anul trecut, compania a avut un profit net de 53 de milioane de dolari.

"La diferentele dintre pretul aluminiului si cel al energiei electrice se mai poate adauga si faptul ca Alro a beneficiat anul trecut de un contract avantajos de aprovizionare cu alumina de la Pechiney - Grecia, situatie care nu se mai repeta anul acesta", afirma Alexander Krasner

In consecinta, spun oficialii Conef, Alro are nevoie urgenta de bani, care pot fi obtinuti cel mai repede din majorarea de capital prin vanzarea actiunilor.

"In conditiile actuale, Alro nu isi poate permite sa asteapte privatizarea. Compania are nevoie acum de bani iar o privatizare poate sa dureze mai mult de un an", afirma Braun.



Uzina electrica si schimbarea structurii de productie

"In cazul in care vom castiga licitatia de privatizare si vom cumpara pachetul de actiuni al APAPS, avem de gand sa facem investitii majore in Alro. Primul pas va fi construirea unei uzine electrice de 300-350 de milioane de dolari, care va fi o investitie "green - field" si va putea asigura energie electrica ieftina pentru companie", afirma Alexander Krasner.

Conef este nemultumita si de actuala structura de productie a companiei. Alro s-a aflat in ultimii ani intr-un proces de restructurare a portofoliului de produse.

Strategia companiei s-a orientat spre iesirea pe piata cu produse cat mai aproape de stadiul final de prelucrare (acolo unde se obtine cea mai mare valoare adaugata si cele mai mari prime de vanzare), adica mult mai departe de traditionalele lingouri de aluminiu.

Mixul de productie de anul acesta prevede orientarea spre fabricarea de bare de aliaje din aluminiu (72.000 de tone) si slaburi din aluminiu (40.000 de tone). Blocurile de aluminiu primar vor fi produse intr-o cantitate mult mai mica decat anul trecut: 29.500 de tone fata de 61.194 de tone.

"O strategie de orientare spre bare din aluminiu este, in principiu, buna, dar nu este adaptata la conditiile pietei internationale. Anul acesta s-a inregistrat o scadere a cererii dinspre sectorul de constructii, care este principalul consumator al barelor", spune Krasner.



"Managementul este bun, dar nu este foarte incantat de ideea privatizarii"

In cazul in care va castiga controlul producatorului roman de aluminiu, Conef are in intentie aducerea acestuia la o capacitate de productie de 300.000 de tone (mai mult cu 130.000 de tone decat in prezent).

"Alro a mers foarte bine pana acum. Anul acesta va fi mai slab. ai oricum, poate merge si mai bine. Managementul este bun dar, dupa parerea mea, nu este foarte incantat de ideea privatizarii", a conchis Peter Brown.

Conef are un capital social de 66,91 miliarde de lei si este detinuta in proportie de 99,92% de Marco Aquisition, filiala a Marco International.

Dupa spusele lui Peter Braun, Marco, Pechiney si alte doua companii sunt singurele cotate cu trei stele in ratingul BNP Paribas (consultantul APAPS pentru privatizarea Alro - n.r.) pentru candidatii la privatizare.





Cum a ajuns Marco International actionar la Alro



Conef, companie detinuta in prezent de Marco International, a fost infiintata in vara 1990, printr-o hotarare a guvernului Roman. Scopul initial al Conef (Compania de Neferoase) a fost oferirea de consultanta pentru industria neferoasa a Romaniei.

La infiintare, Conef a primit si participatii de aproximativ 10% din companiile importante care activeaza in industrie (Alro, Alprom, Phoenix Baia Mare, Cesal Oradea, Larcon Bucuresti etc.).

Proprietar al Conef a ajuns SIF Banat-Crisana. Mai tarziu, unul din actionarii minoritari ai companiei a devenit un investitor privat, Alexandru Elian.

Elian avea, datorita pozitiei de actionar minoritar, prioritate daca SIF Banat-Crisana decidea vanzarea actiunilor. Ceea ce s-a si intamplat.

Alexandru Elian a cumparat actiunile de la SIF Banat - Crisana cu 12,3 milioane de dolari. Investitorul era, la vremea respectiva, director general al societatii de brokeraj Delta Valori Mobiliare, aflata indirect in proprietatea Marco International.

Marco International, companie cu sediul in New York, are ca obiect principal de activitate comertul cu neferoase. Marco are, potrivit informatiilor de pe www.ukrainebiz.com, 45 de salariati in SUA si 18 birouri in alte sari. Persoanele de contact indicate pe diferite site-uri ale producatorilor si comerciatilor cu metale sunt Oleg Volosin sau Josh Zauderer.

In aprilie 2000, Marco a infiintat, in parteneriat cu alte societati, un site pe Internet (www.aluminium.com) prin intermediul caruia desfasoara o parte din operatiunile sale comerciale. Sediul societatii care administreaza site-ul este in New York, iar presedintele sau este Alan Kestenbaum.

Marco International este, prin intermediul site-ului, liderul mondial al comertului electronic cu neferoase.

In ultimii ani, www.aluminium.com, a incheiat o serie de parteneriate cu alte site-uri, cum ar fi www.metals-Russia.com, care faciliteaza comertul si obtinerea de informatii pentru industria metalurgica ruseasca.


Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Comandă anuarul ZF TOP 100 companii antreprenoriale
AFACERI DE LA ZERO