Singurul punct slab ramane, pentru turisti si investitori deopotriva, accesul - mai exact, cele cateva zeci de kilometri de sosea dinainte de intrarea in orasul care mai pana ieri era doar un oras de provincie inecat de somaj si saracie, potrivit unui reportaj realizat de Business Magazin.
Daca din 360 km, cat e distanta de la Bucuresti la Piatra-Neamt, 300 pot fi parcursi cu masina in trei ore si jumatate, pentru ultima parte a drumului, de numai 60 km, e nevoie de circa o ora. Accesul e greoi si planuri pentru fluidizarea traficului, pe un drum cu doua benzi ce traverseaza aproape exclusiv localitati, nu exista inca. Iar cel mai apropiat aeroport e la Bacau, de unde cei care coboara au de facut pe sosea tot o ora pana la Piatra. Pe aceiasi 60 de kilometri.
Insa cu toate acestea, orasul este sub presiunea banilor pentru ca unii investitori nu s-au speriat de drumul greu: dezvoltatorul GTC construieste un mall, reteaua Best Western se pregateste sa-si ridice un hotel de la zero, comerciantii de toate felurile au venit sa cumpere teren. Se adauga si proiectul autostrazii Iasi-Targu-Mures, ce ar urma sa treaca prin zona Targu-Neamt, o bretea urmand sa uneasca si Piatra-Neamt de magistrala.
Tabloul e completat de dezvoltarea afacerilor locale, fie dezvoltate de antreprenori precum K?ber, Dinasty, Agnes Toma, fie de supravietuitorii erei comuniste: Celohart, producator de carton si hartie igienica, Mecanica Ceahlau, producator de unelte agricole, sau producatorul de ciment Moldocim din Bicaz, preluat de Heidelberg.
In centrul planurilor de dezvoltare se afla insa proiectele turistice in valoare de peste
40 mil. euro plasate in inima orasului: o telegondola, trei partii de schi, un telescaun, o telecabina, scari rulante pentru partiile de schi si un lift inclinat ce va duce turistii spre varful muntelui Pietricica, in jurul caruia a crescut intregul oras. 17 milioane de euro vin din fonduri structurale si "amortizarea investitiei se va realiza in 15 ani, conform studiilor de fezabilitate", declara primarul orasului, Gheorghe Stefan. Cartea jucata pe turism si in genere pe servicii ar urma sa atraga in oras atat turisti romani, cat si straini, spera Stefan.
"Putem alcatui un traseu turistic unic in Europa si avantajul nostru este asezarea geografica", argumenteaza primarul. Miza pe turism si serviciile conexe este, si in opinia reprezentantilor mediului de afaceri nemtean, singura carte castigatoare pe care putea juca un oras saracacios si saracit de falimentele marilor platforme industriale odata cu intrarea in economia de piata.
"S-au inchis in cascada toate marile combinate chimice (Fibrex Savinesti, Melana, Combinatul de ingrasaminte chimice) si de prelucrare a lemnului (fostul CPL)", isi aminteste Florin Rosescu, director general si actionar majoritar al Kubo Ice Cream.
Pentru atragerea turistilor era nevoie insa de o modernizare a orasului, iar ea va costa in total aproape 100 de milioane de euro. Numai pentru modernizarea strazilor, a aleilor, a trotuarelor si a spatiilor verzi dotate cu irigare automata. Peste banii pentru cosmetizare se aduna insa multe alte proiecte.
Programul de colectare selectiva a deseurilor, lansat in urma cu cativa ani, are o valoare de 22 mil. euro. Pentru extinderea in tot orasul a retelelor de apa curenta si canalizare, program ce ar urma sa se incheie in 2009, au fost bugetate 32 mil. euro, 70% din bani fiind fonduri europene, iar diferenta banii primariei. Finalizarea salii sporturilor, cu o capacitate de 5.000 de locuri, pentru care s-au cheltuit 7 milioane de euro, deschide sansa organizarii de competitii europene si mondiale, e de parere Stefan, care precizeaza ca pentru asa ceva e functional si stadionul de fotbal, omologat si pentru atletism. Alte proiecte vizeaza reamenajarea pietei centrale (2,5 milioane de euro), construirea unui mall in zona vecina pietei centrale (7 milioane de euro), modernizarea iluminatului public (3 milioane de euro), reabilitarea termica a blocurilor si montarea de centrale termice de bloc, modernizarea scolilor (10 milioane de euro), amenajarea unui camin de batrani (cam 1,5 milioane de euro). Nu e de mirare ca Primaria din Piatra-Neamt candideaza la statutul de cea mai indatorata primarie din tara, peste 70% din sumele investite fiind din credite bancare. Stefan nu contrazice ideea, dar sustine ca "toate investitiile vor fi recuperate, in scenariu pesimist, in maxim 10 ani", mai ales din banii turistilor.
Dezvoltarea orasului a atras si atentia marilor jucatori din comert, care, desi au venit in Piatra-Neamt dupa ce au cucerit toate celelalte orase de interes, se declara acum multumiti de modul in care merg afacerile. Cei care inca nu au ajuns pana acolo incep sa adulmece piata.
"Nu avem nimic batut in cuie acum, dar am fost la Piatra-Neamt la finalul lunii august, pentru ca ni se pare un oras cu o dezvoltare interesanta", declara Jacobo Caller Celestino, directorul general al Carrefour Romania. "Din pacate, nu sunt disponibile suprafete mari de teren ori magazinele noastre au nevoie tocmai de asa ceva", spune Caller.
Suprafete mari de teren exista insa, iar un exemplu sunt cele 28 de hectare ale spatiului fostei fabrici Reconstructia. Dan Ostahie, omul de afaceri care controleaza Altex, de origine din Piatra-Neamt, spune ca "se simte si aici nevoia unui hipermarket si spatii se pot gasi". Proprietarii terenului de la Reconstructia au insa pe masa si oferte pentru proiecte de locuinte, asa incat o decizie finala nu a fost inca luata.
Nevoia de locuinte se reflecta in cererea de credite, afirma Sorin Potolea, director grup retail la Raiffeisen pe judetul Neamt. Cea mai consistenta felie ii revine creditului de consum, pentru ca inca nu sunt proiecte rezidentiale finalizate. Creditele imobiliare si ipotecare au cel mai mare potential, spune Potolea, insa inceperea constructiilor este in genere franata de investitiile pentru mediu, in amplasamentele fostelor fabrici fiind nevoie chiar de inlocuirea pamantului cu un sol mai putin poluat. Nevoia de creditare a dus si la dezvoltarea segmentului bancar in Piatra-Neamt.
La capitolul afacerilor de origine locala, ratele anuale de crestere de peste doua cifre depasesc, de regula, evolutia pietelor in care sunt prezente, fie ca e vorba despre vopsele, inghetata sau imbracaminte.
Plasata intre primii producatori de vopsele de pe piata, conform lui Stefan Barna, director de marketing la K?ber, compania este una dintre afacerile ce au avut ca punct de plecare Piatra-Neamt, dar acum au depasit nu numai granitele judetului, ci si ale tarii.
"Urmeaza o perioada de consolidare in piata, iar companiile mari, care detin acum partea leului - cele mai mari cinci au peste 80% din piata -, vor creste si mai mult", crede Barna. In total, spune reprezentantul K?ber, exista acum cam 200 de producatori, piata fiind dominata de Policolor (detinut de trei fonduri de investitii), D?fa Deutek (preluata in 2005 de Advent), Fabryo (din care fondul de investitii Oresa Ventures detine 49% din actiuni) si K?ber.
Sorin Stoica, care a dezvoltat si vandut reteaua de magazine de telefonie mobila Dasimpex, s-a lansat in construirea a sase noi linii de afaceri. Ceea ce-si doreste de fapt este sa fie un "fondator de firme in serie", ceea ce coincide cu definitia antreprenorului.
Una din cele sase firme controlate acum de Stoica este clinica medicala Dasimed din Piatra-Neamt, deschisa in 2002. Cei aproape 250.000 de euro investiti de la bun inceput au fost destinati acestei afaceri, in care aria de expertiza revine sotiei lui Stoica, medic de profesie. O alta zona de activitate este Dasino Advertising, companie ce a redus costurile Dasimpex cu 15-30% cheltuielile pentru publicitate. Intre celelalte linii de afaceri se numara televiziunea online Evo TV, investitiile in domeniul imobiliar (prin firma Inteso Imobiliare) si serviciile de turism. Singura pe care Stoica nu pare dispus s-o vanda este consultanta pentru afaceri, practic prima idee pusa in aplicare dupa vanzarea Dasimpex catre GED Capital in vara anului trecut. Oregano, cum se numeste compania, urmeaza sa fie nucleul de management pentru celelalte activitati din portofoliul lui Stoica.
Tot din Piatra-Neamt si-a pornit afacerile si omul de afaceri Stefan Vuza, proprietarul grupului Serviciile Comerciale Romane (SCR), care are la 37 de ani opt fabrici si alte noua companii. "Am inceput cu comert si turism (prima slujba a lui Vuza a fost cabanier la Dochia, pe varful Ceahlaului, n. red.) si desi orasul era mic, se potrivea de minune pentru ce aveam nevoie la acea vreme", declara Vuza. In patru ani de la start, in 1993, sediul central al companiei a fost mutat la Cluj, un oras ce a permis afacerii mai mult spatiu de manevra. "Nu mai era suficient nici Clujul si a trebuit sa ne mutam la Bucuresti", spune Vuza.
Conteaza foarte mult, explica Vuza, ca dimensiunea afacerii sa se potriveasca orasului in care are sediul central: "poate peste inca zece ani o sa cautam sediu in Hong Kong sau cine mai stie unde."
Plecata de la zero, initial doar cu productie de cravate, afacerea Dinasty, care s-a specializat in colectii de imbracaminte masculina pentru ocazii, s-a extins si ea. Vanzarile de la magazinele din Piatra-Neamt au ajuns acum la doar 10% din cifra de afaceri, conform lui Gabriel Muraru, ce detine afacerea impreuna cu sotia sa. Dinasty, cu peste 300 de angajati (productie si magazine), a realizat anul trecut o cifra de afaceri de 6 milioane de euro. Firma nemteana are in acest moment o retea de 30 de magazine - opt sub brandul Dinasty si 22 sub numele Alb si Negru, in parteneriat cu casa de moda Agnes Toma.
Cu toate acestea, punctul nevralgic al orasului ramane drumul de acces spre Piatra-Neamt, mai ales in conditiile in care in centrul planului de dezvoltare se afla turismul.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
