Criza de încredere în capacitatea statelor din zona euro puternic îndatorate de a rambursa tot ceea ce datorează s-a transformat într-o criză bancară în care instituţiile de credit îşi văd capitalizările reduse dramatic pe burse la cel mai mic zvon care pune sub semnul îndoielii sănătatea lor. De asemenea, băncile sunt tot mai neîncrezătoare să se împrumute între ele, ceea ce riscă să degenereze într-un blocaj al pieţei creditului.
Perspectiva recapitalizării băncilor injectează viaţă pe burse
Detaliile planurilor miniştrilor de finanţe sunt încă discutate, însă decizia oficialilor de a sprijini băncile a fost suficientă pentru a scoate miercuri bursele de pe un curs descendent periculos. Marţi, indicele londonez FTSE 100 a scăzut cu aproape 2,6%, DAX, al bursei din Frankfurt a picat cu 3% iar CAC 40 al bursei din Paris a coborât cu 2,6%. După mijlocul şedinţei de miercuri, indicii creşteau cu până la 3,6%.
"Tot mai mulţi aderă la opinia că este nevoie de o abordare concentrată, coordonată în Europa. Miniştrii simt că trebuie să acţioneze urgent", a afirmat comisarul european pentru afaceri economice Olli Rehn. El a adăugat că băncile au nevoie de consolidarea capitalului pentru a-şi reduce vulnerabilităţile şi incertitudinile care planează asupra lor.
"Aceasta ar trebui privită ca o parte integrală a strategiei Uniunii Europene de a recâştiga încrederea şi depăşi criza", a menţionat oficialul.
Acţiunile statelor trebuie să fie coordonate
Şefii finanţelor europene consideră că sistemele financiare trebuie sprijinite prin abordări coordonate, dar cu resursele proprii ale fiecărei ţări, a mai spus Rehn.
Un prim pas ar fi să se asigure că toate ţările au mecanisme pentru susţinerea instituţiilor de credit. Pentru coordonarea recapitalizărilor, o opţiune examinată este stabilirea unor cerinţe mai mari de capital pentru băncile care au trecut prin testele de stres efectuate vara trecută.
Unele state din zona euro consideră că organismele de control naţionale ar trebui să preia conducerea şi să recapitalizeze instituţiile slabe pe criterii individuale.
Într-un semn că guvernele europene se pregătesc să acţioneze, ministrul german de finanţe Wolfgang Schauble a declarat că Berlinul ar putea, dacă este necesar, să reactiveze mecanismele de sprijin stabilite în 2008 pentru recapitalizarea băncilor.
Aceste mecanisme şi-au epuizat resursele, iar până în prezent guvernul german a insistat că nu este nevoie de reactivarea lor.
"Toată lumea spune că cea mai mare problemă este că evoluţia îngrijorătoare a situaţiei de pe pieţele financiare se va transforma într-o criză bancară", a afirmat Schauble.
Băncile din zona euro sunt vulnerabile la criza datoriilor
Unele dintre cele mai mari bănci din Franţa, Germania şi Belgia deţin obligaţiuni suverane de zeci de miliarde de euro emise de statele periferice ale zonei euro care şi-au văzut accesul la finanţare îngreunat de temerile că Grecia va intra în incapacitate de plată a datoriilor.
"Este limpede acum că sistemul bancar european trebuie consolidat şi are nevoie de mai mult capital", a declarat ministrul de finanţe britanic George Osborne. Marea Britanie nu face parte din zona euro.
Unii oficiali europeni au sperat să poată fi evitată o acţiune de amploare pentru sprijinirea băncilor până când mecanismul de bailout al zonei euro, FESF, cu o putere de creditare de 440 de miliarde de euro nu va primi oficial puterea de a recapitaliza instituţiile financiare. Trei ţări, printre care Slovacia - văzută ca singurul obstacol în calea planurilor zonei euro -, au mai rămas să aprobe reformarea FESF.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
