Grecia, stat aflat deja de mai mult de doi ani în criză, riscă să intre în incapacitate de plată în martie dacă nu primeşte un al doilea pachet de bailout, de 130 de miliarde de euro, de la partenerii europeni şi FMI. În aceste condiţii, Atena se grăbeşte să obţină acordul crucial al deţinătorilor privaţi de obligaţiuni pentru o "tunsoare" voluntară de 50% a deţinerilor acestora, scrie agenţia Thomson Reuters.
Discuţiile cu băncile şi fondurile de investiţii întârzie să ajungă la un rezulat concret, ceea ce afectează încrederea în Grecia.
"Pericolul unui default dezordonat al Greciei creşte din nou, cu riscul de a contamina Italia şi alte state", au avertizat analiştii de la Barclays Capital.
Problema datoriei Greciei
Din datoria de 350 de miliarde de euro a Greciei, doar 206 miliarde de euro sunt deţinute de investitori. Restul revine UE, FMI sau BCE, care au devenit creditori prin programul de achiziţie de obligaţiuni. Doar datoria de 206 miliarde euro poate fi supusă restructurării sau haircut-ului (reducerea datoriei), scrie The Wall Street Journal. Reducerea de 50%, mai mare decât cea convenită anterior, de 21%, ar reduce datoria de la 160% din PIB la 120% din PIB, nivel pe care FMI îl apreciază ca sustenabil. Problema este că marile bănci ale lumii deţin doar 60% din datoria restructurabilă, restul fiind în mâinile fondurilor de investiţii, iar nu toate acestea sunt înclinate să accepte propunerile Greciei. Unii dintre aceşti investitori deţin asigurări contra defaultului (Credit Default Swaps), ceea ce înseamnă că nu vor avea de pierdut dacă statul elen intră în incapacitate de plată. Alte fonduri au datorii care ajung la scadenţă peste câteva luni şi vor încerca să reziste presiunii negocierilor în speranţa că datoria lor va fi rambursată în totalitate. Anul acesta ajung la scadenţă datorii greceşti de 36 miliarde de euro. Un consilier al ministrului german de finanţe Wolfgang Schaeuble apreciază că reducerea la jumătate a datoriilor Greciei către investitorii privaţi nu este suficientă pentru ca datoria ţării să devină sustenabilă.
Alegerile şi sfârşitul cuplului Merkozy
Alegerile anticipate din Grecia, aşteptate pentru sfârşitul lunii martie, nu vor avea, probabil, un câştigător detaşat, iar în aceste condiţii discuţiile pentru formarea unei coaliţii de guvernare s-ar putea prelungi şi alimenta incertitudinea.
În Franţa, sondajele de opinie sugerează o probabilitate mare că actualul preşedinte Nicolas Sarkozy, care a avut până acum un rol important alături de cancelarul german Angela Merkel în reacţia Europei contra crizei, să fie învins în alegerile prezidenţiale din această primăvară de socialistul François Hollande. Acesta a declarat că, dacă va ieşi învingător, va renegocia acordul stabilit la Bruxelles în summitul UE anterior Crăciunului, că vrea puteri mai mari pentru BCE şi ca statele zonei euro să emită obligaţiuni comune, măsuri cărora Merkel li se opune cu îndârjire.
"Nu va mai fi Merkozy, ci Angela Merkel şi Christine Lagarde, şefa FMI, vor dicta politica în Europa", consideră economistul francez Jacques Delpla.
Mulţi analişti consideră că Franţa riscă să-şi piardă ratingul maxim dacă nu implementează reforme financiare şi economice ample.
"Următorul preşedinte francez nu va avea de ales. Deficitul va trebui redus, taxele majorate şi cheltuielile tăiate", a menţionat Delpla.
Problema finanţării FMI
Un element-cheie al strategiei anticriză a Europei este majorarea resurselor FMI cu 200 miliarde euro. Însă zona euro are probleme în a strânge cele 50 de miliarde euro de care are nevoie de la statele din afara uniunii monetare. Un oficial german de rang înalt a declarat că asigurarea participării Marii Britanii este absolut esenţială. Chiar dacă aceste fonduri sunt obţinute, nici Italia şi nici Spania nu s-au arătat dispuse să accepte ajutor, ceea ce măreşte gradul de nervozitate al pieţelor.
Premierul britanic David Cameron, care s-a opus modificării tratatului UE pentru întărirea disciplinei fiscale pentru o integrare mai strânsă a zonei euro, a lăsat uşa deschisă pentru ca Marea Britanie să participe la finanţarea FMI cu miliarde de euro dacă Japonia, Brazilia şi alte economii mari decid să facă acelaşi lucru, potrivit Financial Times.
Cehia: Grecia ar trebui să părăsească zona euro dacă nu primeşte finanţare masivă
Grecia ar trebui să iasă din zona euro şi să-şi devalorizeze noua monedă naţională dacă Uniunea Europeană nu va fi dispusă să-i acorde finanţare "masivă", apreciază guvernatorul băncii centrale a Cehiei, Miroslav Singer, citat de agenţia Thomson Reuters. Singer consideră, de asemenea, că statele europene ar trebui să se concentreze pe sprijinirea băncilor care au nevoie de recapitalizare şi pe probleme care pot fi rezolvate, şi nu să acorde toată atenţia timp de câţiva ani Greciei, a cărei economie reprezintă doar 2% din cea europeană.
"Dacă nu există voinţa de a oferi Greciei o sumă masivă de bani din fondurile structurale europene, nu văd nicio altă soluţie afară de ieşirea ţării din zona euro şi o devalorizare masivă a noii monede greceşti. Până acum, Grecia a primit credite cu scopul principal de a mai câştiga timp pentru ca grecii bogaţi să-şi poată muta banii din ţară", a afirmat Singer.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
