Banca Centrală Europeană (BCE) pare să fi cedat presiunilor de a se implica mai mult în salvarea Greciei, caz în care creşte considerabil probabilitatea ca statul elen să primească mult aşteptate noi fonduri de la creditorii internaţionali. Ironic, primirea banilor ar reprezenta un stimulent puternic pentru Grecia să-şi declare default-ul şi să iasă din zona euro, apreciază editorialistul Alen Mattich, de la The Wall Street Journal.
BCE nu se mai aşteaptă, probabil, să primească în totalitate ceea ce Grecia îi datorează pentru obligaţiunile elene achiziţionate, iar deţinătorii privaţi de obligaţiuni vor accepta pierderi de 70% sau chiar mai mult legate de datoria grecească. Chiar dacă Atena va ajunge la o înţelegere cu investitorii privaţi, Grecia va rămâne în continuare cu câteva probleme serioase, notează Mattich.
Una dintre acestea va fi scăderea economică de 3% prognozată de Fondul Monetar Internaţional (FMI) pentru acest an şi creşterea zero estimată pentru 2013. FMI a fost însă în general prea optimist în legătură cu prognozele economice ale Greciei, astfel că este de aşteptat o evoluţie mai slabă a economiei.
Totodată, după încheierea programului de restructurare, datoria Greciei va ajunge la 120% din PIB până în 2020, nivel cu greu gestionabil.
În plus, austeritatea cerută de creditorii internaţionali amplifică turbulenţele sociale şi ar putea fi respinsă de populaţie, ceea ce înseamnă că politicienii care sprijină austeritatea vor îngroşa după alegerile parlamentare din aprilie rândurile celor fără loc de muncă.
De asemenea, efectele austerităţii se vor simţi mult timp. Grecia a avut un deficit de cont curent de 8,4% anul trecut şi va avea deficite mari în următorii ani, semn că economia rămâne necompetitivă.
Pe de altă parte, FMI se aşteaptă ca bugetul grec să revină pe excedent primar în prima jumătate a acestui an. Cu alte cuvinte, dacă ar fi exclusă rambursarea datoriilor, cheltuielile guvernului în teorie pot fi acoperite cu veniturile din taxe. Apoi, datoria brută a Greciei este de 193% din PIB, trei sferturi aparţinând sectorului public şi un sfert investitorilor privaţi. Dacă Grecia intră în incapacitate de plată şi se retrage din zona euro după ce primeşte banii de la creditorii internaţionali, îşi poate renega datoria externă, pe cea publică şi privată, eliminând astfel o povară uriaşă care apasă pe umerii populaţiei. Atena nu va avea nevoie de acces la pieţele internaţionale deoarece nu va trebui să-şi finanţeze datoria. Devalorizarea noii drahme ar face rapid competitivă economia elenă şi-i va permite eliminarea deficitului de cont curent.
"Reversul medaliei? Câţiva germani nervoşi. Dar nemţii vor fi iritaţi indiferent de ceea ce se întâmplă", încheie editorialistul.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
