Industria financiară din SUA a pariat masiv pe Mitt Romney, contribuind cu milioane de dolari la campania acestuia în speranţa că acesta o va scăpa de reglementările introduse sau pregătite de democraţi. Cele mai mari surse de donaţii pentru campania republicanului, fost finanţist, au fost băncile mari ca Goldman Sachs şi JPMorgan Chase. Victoria lui Obama a fost, bineînţeles, primită cu dezamăgire pe bursele americană, unde indicii S&P 500 şi Dow Jones au scăzut cu 2,4%, miercuri, a doua zi după alegeri.
În mod tradiţional, industria financiară a preferat candidaţii republicani dar, din pragmatism, a făcut mereu donaţii şi cufărului de campanie democrat. Sistemul a fost abandonat în 2008, când mulţi de pe Wall Street s-au reunit în spatele lui Obama, văzut ca un lider inteligent care putea scoate ţara din criză. Angajaţii Goldman Sachs au fost de acea dată sursa principală de contribuţii de campanie pentru Obama, care a primit în jur de 16 milioane de dolari de la Wall Street, cu mult mai mult decât contracandidatul său de atunci, John McCain.
Însă romanţa dintre finanţişti şi Obama s-a rupt la scurtă vreme după ce acesta a preluat puterea şi a promovat curăţenia generală în sectorul financiar, făcută prin Legea Dodd-Frank pentru Reforma Wall Street şi Protecţia Consumatorilor. Acum administraţia nu le datorează mai nimic băncilor care l-au sprijinit pe rivalul preşedintelui. În plus, rezultatele alegerilor parţiale pentru Congres au permis democraţilor să-şi păstreze dominaţia în Senat, spre îngrijorarea sectorului financiar. Dispreţul declarat pentru Wall Street al democratei Elizabeth Warren, proaspăt aleasă senator de Massachusetts, face ca abordarea preşedintelui să pară blândă. "Directorii de pe Wall Street, aceiaşi care ne-au devastat economia şi au distrus milioane de locuri de muncă, încă se mai plimbă pe la Congres fără nicio ruşine, ne cer favoruri şi se poartă ca şi când noi ar trebui să le mulţumim", a declarat Warren la Convenţia Partidului Democrat din luna august.
Totuşi, încă patru ani cu Obama probabil nu vor însemna un chin atât de mare pentru marile bănci americane. Mulţi directori se obişnuiseră înainte cu ideea, iar bănci precum Morgan Stanley şi Goldman Sachs au luat deja măsuri pentru a se conforma cu Dodd-Frank, renunţând la operaţiunile de investiţii speculative care nu sunt în numele clienţilor (regula Volcker).
Noul mandat vine cu provocări şi pentru preşedinte.
Ca să pună economia din nou în mişcare şi să creeze locuri de muncă, Obama mizează pe un mix de facilităţi fiscale pentru angajaţi şi companii şi cheltuieli de 175 miliarde de dolari pe proiecte de infrastructură şi reparaţii pentru şcoli, notează CNBC. Planul va fi finanţat din impozitele mai mari pe veniturile de peste un milion de dolari, care ar aduce încasări de 450 miliarde de dolari în următorii zece ani, potrivit promisiunilor lui Obama. Una dintre cele mai mari provocări pentru preşedinte va fi probabil să-i convingă pe republicani să accepte o asemenea măsură.
O problemă extrem de presantă este "vârful fiscal", un cocktail de tăieri de cheltuieli şi majorări de taxe automate cu un impact negativ total de 600 miliarde de dolari asupra bugetului şi care ar împinge economia americană într-o nouă recesiune. Aceste măsuri vor intra în vigoare pe 1 ianuarie 2013, în lipsa unei alternative de reducere a deficitului bugetar, situat acum la peste 1.000 de miliarde de dolari. Congresmenii şi Obama vor trebui să ajungă la o înţelegere şi asupra măririi limitei de îndatorare, în prezent de 16.394 de miliarde de dolari, care probabil va fi atinsă înainte de sfârşitul acestui an şi va lăsa SUA fără posibilitatea de a se împrumuta.
Agenţiile de evaluare Fitch şi Moody's au avertizat că ar putea reduce ratingul suveran acordat de ele ţării, în prezent la cel mai mare nivel posibil.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
