Ideea construirii primei centrale nucleare din Polonia a fost îngropată în incertitudine după ce guvernul de la Varşovia a decis că prioritară este creşterea producţiei de petrol şi gaze naturale şi în special dezvoltarea industriei extracţiei gazului de şist.
În Rusia, cel mai mare furnizor de gaze naturale pentru Europa, ziarele scriu că Bulgaria ar putea închide singura sa centrală nucleară, cea de la Kozlodui, dacă bulgarii votează îm potriva energiei nucleare în primul referendum de după căderea comu nismului. Ruşii de la Gazprom sunt singuri furnizori de gaze naturale pentru Bulgaria şi cei mai mari exportatori pentru Polonia.
"Prioritatea noastră este explorarea şi producţia hidrocarburilor. Cât despre energia nucleară, decizia finală va fi luată nu mai devreme de 2014 sau de 2015", a declarat în faţa parlamentarilor ministrul polonez al Trezoreriei Mikolaj Budzanowski. Guvernul vrea să fi nanţeze creşterea producţiei de hidro carburi cu fondurile unui vehicul special de investiţii, a menţionat el, citat de The Wall Street Journal.
Ori gaze, ori energie nucleară
Executivul polonez are, oficial, în plan construcţia primei centrale nu cleare a ţării printr-un proiect estimat la aproximativ 15 mld. dolari.
Scopul pro iectului, la care ar participa mai multe com panii controlate de stat, este di versi ficarea surselor de energie, în condiţiile în care Gazprom, mono polul rus al ex por turilor de gaze natu rale, asigură 82% din consumul de gaze al Poloniei. Gaz prom este, totodată, singurul furnizor de gaze naturale pentru Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania şi Slovacia.
Determinarea Varşoviei de a avea un program nuclear este pusă sub semnul îndoielii şi de directorul executiv al celui mai mare grup energetic al ţării PGE Polska Grupa Energetycza. Astfel, potrivit declaţiilor lui Krzysytof Kilian, cele două principale proiecte care ar trebui să asigure securitatea energetică a ţării, cel nuclear şi cel al gazelor de şist, se exclud reciproc. Afirmaţiile lui Kilian nu sunt simple vorbe în vânt doarece el este un apropiat al premierului, subliniază The Wall Street Journal. "Programele nu pot avea amândouă succes. Unul îl exclude pe celălalt", spune şeful PGE.
Afirmaţiile celor doi oficiali con trastează cu poziţia oficială a guver nului, care în urmă cu un an a respins cererea Germaniei ca Polonia să-şi îngroape planurile nucleare. Atunci, Tusk a explicat politicienilor că "nu ar trebui să cedeze isteriei" care a urmat accidentului nuclear din Japonia, din martie 2011, cauzat de un seism şi valuri tsunami devastatoare. Germania s-a angajat să sisteze treptat producţia tuturor centralelor nucleare, iar în Franţa, preşedintele François Hollande vrea să reducă dependenţa ţării de energia nucleară de la 75% la 50% până în 2025.
Gazul de şist, "marea şansă"
Deoarece Polonia are rezerve abun dente de cărbune şi, aparent, de gaz de şist, guvernul ar putea lua decizia că ţara nu are nevoie de o centrală nucleară, ale cărei proiect şi construcţie, realizate de străini, ar costa miliarde de dolari, mai ales în condiţiile în care consumul de ener gie nu creşte atât de rapid cum s-a anticipat.
În iulie, PGE şi-a unit forţele cu alte companii de stat pentru a ajuta PGNiG, monopolul polonez al gazelor naturale, să-şi finanţaze explorarea gazelor de şist.
Polonia va prezenta în no iembrie o nouă lege a hidro carbu rilor, care va reglementa între altele şi exploatarea gazelor de şist, descrise de premierul Donald Tusk ca "marea şansă" pentru ţara sa. Fiecare minister va contribui cu ceva la noul cadru legal, dar probabil cea mai notabilă con tribuţie o vor aduce Externele, care vor depune eforturi pentru a împiedica legislatorii de la Bruxelles să introducă reglementări la nivelul întregii Uniuni Europene de natură să limiteze dezvoltarea exploa tării gazelor de şist.
Giganţii Chevron, Shell şi Total s-au arătat deja interesaţi să exploreze gaz de şist în Polonia.
Incertitudinea nucleară
În UE sunt în construcţie în prezent doar patru centrale nucleare, două în Slovacia şi câte una în Finlanda şi Franţa. În cazul ultimelor două costurile depăşesc estimările iniţiale, iar finalizarea proiectelor întârzie mult. Companiile de utilităţi eurpene se retrag din proiectele nucleare deoarece incertitudinea privind preţul energiei le face prea riscante, notează Bloomberg.
În Bulgaria, guvernul a abandonat proiectul construcţiei celei de-a doua centrale atomice lângă oraşul Belene din cauza costurilor prea mari şi a lipsei de investitori occidentali. De construcţia centralei erau, şi sunt intersaţi ruşii de la Rosatom, potrivit Novinite. Deoarece decizia abandonului este o problemă controversată, parlamentul bulgar a hotărât organizarea unui referendum pe tema "ar trebui să dezvoltăm sectorul energiei nucleare prin construirea unei noi centrale atomice?". Întrebarea iniţială privea centrala de la Belene, dar numele a fost scos la cererea guvernului. Referendumul va fi organizat, probabil, în ianuarie, potrivit Euroactiv.
Gazele foarte ieftine din SUA vor face probleme Europei
Revoluţia gazului de şist din SUA face ca gazele naturale americane să fie de trei ori mai ieftine decât cele ale Europei, ceea ce dă producătorilor americani de chimicale un avantaj competitiv major, mai ales prin costurile mai mici pe care le suportă, scrie The Wall Street Journal.
"Cu gazul de şist, costurile de producţie sunt mai mici decât orice putem obţine pe termen scurt în Europa", a afirmat Harald Schwager, membru al boardului executiv al producătorului german de chimicale BASF. Creşterea competitivităţii din partea SUA se va vedea, la început, în privinaţa produselor la realizarea cărora se consumă multă energie, dar pe termen lung tot lanţul de aprovizionare poate fi lovit, a atenţionat Schwager. Deoarece unele guverne europene au decis să renunţe la energia nucleară, dependenţa Europei de gazele naturale va creşte, notează WSJ. Gazul de şist, extras prin metode controversate din cuza riscurilor pentru mediul înconjurător, ar putea fi o soluţie. Însă dezvoltarea acestei industrii a fost interzisă în unele state, printre care Franţa şi Bulgaria.
Estimările Departamentului american al Energiei sugerează că Franţa ar putea deţine până la 5.000 de miliarde metri cubi de gaz de şist, una dintre cele mai mari rezerve din Europa, echivalente cu o cincime din cât deţine SUA, potrivit Financial Times.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
