În aceste condiţii actualul premier, care printre altele a mărit salariile profesorilor, a micşorat facturile la întreţinere, dar a şi majorat taxele la cote care fac companiile străine să-şi schimbe radical schema de afaceri sau să se gândească serios să plece din ţară, va rămâne probabil în funcţie încă patru ani. În acest timp Orban le-a promis ungurilor că va face din ţara lor un centru european de bunăstare.
Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a atras atenţia într-un raport publicat în martie asupra faptului că modificările aduse de guvernul Orban constituţiei şi legii electorale au fost adoptate fără consultări cu societatea civilă şi cu partidele din opoziţie, aşa cum ar fi fost normal, precum şi asupra unor probleme privind delimitarea districtelor electorale.
Voturi „bune“ vs. voturi „rele“
Alegerile de ieri au fost primele organizate sub noile reglementări electorale adoptate de guvernul maghiar în 2012. Printre schimbările prevăzute în noua lege electorală figu-rează reducerea numărului de locuri din parlament de la 386 în prezent la 199, faptul că pot vota şi etnicii maghiari din alte ţări, iar alegerea parlamentarilor se va face într-un singur tur de scrutin.
Guvernul de dreapta condus de Orban şi aflat la putere din 2010 este supranumit „fabrica de legi“ şi aceasta pe bună dreptate, scrie jurnalista Gabriela Balassa de la grupul german de televiziune ARD într-un articol publicat de EurActiv. Guvernul maghiar a adoptat cu o rapiditate impresionantă un număr mare de amendamente legislative, care au vizat tot spectrul legislativ, de la codul penal până la legislaţia privind mass-media, inclusiv legea electorală, supusă unei revizuiri amănunţite, subliniază jurnalista. Constituţia Ungariei a fost revizuită de cinci ori în patru ani.
Criticii lui Orban, care îl numesc pe premier „Viktator“, acuză guvernul că a modificat legea electorală astfel încât să îi împiedice pe potenţialii susţinători ai partidelor din opoziţie să voteze. Fidesz a reorganizat districtele electorale, a limitat campaniile electorale doar la posturile publice, aflate sub controlul direct al guvernului, şi le-a impus alegătorilor să se înregistreze pentru vot cu două săptămâni înainte de alegeri, măsură menită să îi împiedice să voteze pe cei care se hotărăsc în ultimul moment, potrivit BTI Transformation Index 2014, care analizează şi evaluează calitatea democraţiei, economia de piaţă şi managementul politic în 129 de ţări în curs de dezvoltare sau în tranziţie. În martie anul trecut, autorităţile de la Budapesta au modificat procedurile electorale pentru a le permite ungurilor din străinătate să voteze în absenţă, însă noile reguli fac diferenţa între maghiarii cu şi fără reşedinţă permanentă în Ungaria. Astfel, cetăţenii unguri care trăiesc şi muncesc în străinătate, dar care au reşedinţa în Ungaria nu pot vota prin corespondenţă, ci trebuie să meargă la ambasadele sau consulatele maghiare din ţările în care se află. Numărul acestora este estimat la 500.000.
Faptul că nu le este permis să voteze prin corespondenţă ar putea echivala pentru cei mai mulţi unguri din străinătate dar cu reşedinţa în Ungaria, unii plecaţi tocmai din cauza politicilor lui Orban, cu interzicerea votului în condiţiile în care în multe state Ungaria are un singur consulat, iar ungurii ar trebui să piardă foarte mult timp pe drum pentru a ajunge să voteze acolo.
Pe de altă parte, cetăţenii de etnie maghiară din alte ţări, care nu au reşedinţa în Ungaria, pot vota prin corespondenţă.
Observatorii politici consideră că aceştia sunt în general alegători conservatori, loiali guvernului, ceea ce înseamnă că cel mai probabil ei vor vota în favoarea partidului Fidesz, notează Balassa.
„În 2011, guvernul naţionalist Fidesz a acordat dublă cetăţenie tuturor etnicilor maghiari care au rămas în afara graniţelor patriei-mamă ca rezultat al redesenării graniţelor ţării după Primul Război Mondial. Aceşti noi cetăţeni, care însumează sute de mii, au fost recunoscători administraţiei Orban pentru că paşaportul maghiar le-a oferit libertatea de a se deplasa oriunde în Uniunea Europeană“, explică jurnalista.
Ce probleme au întâmpinat cetăţenii maghiari din străinătate care au vrut să se înregistreze pentru vot
Unele publicaţii maghiare scriu că autorităţile electorale au respins adeseori cererile de înregistrare pentru vot ale maghiarilor din străinătate citând probleme administrative, notează Euronews. În unele cazuri, cererile au fost respinse pentru greşeli gramaticale, adrese incomplete sau pentru că aplicanţii nu au specificat şi titlul doctoral.
Biroul Electoral Naţional este foarte strict cu alegătorii care au reşedinţă în Ungaria, dar nu şi cu etnicii maghiari din alte ţări, ale căror cereri au fost acceptate şi cu greşeli.
Numărul mare al ungurilor care au părăsit ţara pentru a lucra în străinătate face parte dintr-un trend european, iar sarcina guvernului este de a da un semnal clar că sunt bineveniţi înapoi, a afirmat Orban, citat de Politics.hu.
Buletinul de vot cu partidele din cursa electorală din Ungaria include 18 formaţiuni, inclusiv partide mici descrise de unii drept „fantomă“
Abuz de putere şi inaugurări fictive?
„Când senatorul american John McCain a vizitat Budapesta, m-a întrebat dacă alegerile vor fi libere şi corecte“, a afirmat Gordon Bajnai, fost premier al Ungariei şi unul dintre liderii alianţei de stânga aflate în opoziţie, citat de Global Post. „I-am spus că eu cred că alegerile vor fi libere, dar nu şi corecte“, a adăugat acesta.
Potrivit lui Bajnai, Orban încearcă să construiască o ţară post-sovietică pe modelul Asiei Centrale, Ucrainei şi Belarusului. „Ungaria este pe cale să devină o democraţie tot mai centralizată … Fidesz a semănat frica în inimile multora“, subliniază fostul premier.
Guvernul are la dispoziţie un întreg imperiu mediatic, inclusiv televiziunile de stat MTV, Duna Television şi canalul de ştiri HirTV, iar Orban este prezent peste tot inaugurând proiecte, deşi unele nu sunt încă operaţionale, în timp ce accesul partidelor de opoziţie la publicitate pe posturile comerciale de televiziune a fost drastic limitat. Un exemplu este „inaugurarea“ de către Orban şi omologul lui slovac pe 27 martie a unei conducte de interconectare a reţelelor de gaze ale Ungariei şi Slovaciei, deşi aceasta va deveni operaţională abia în 2015.
Satelitul Orban şi planeta Rusia
În 2010, Orban i-a înfrânt pe socialişti criticându-i pentru legăturile istorice cu Rusia, însă politicile aplicate după câştigarea alegerilor sunt descrise de critici drept o îndepărtare de principiile democraţiei europene şi o apropiere de oligarhia în stil rusesc.
„Tendinţele şi structurile sunt aproape similare cu cele ruseşti“, a afirmat socialistul ungar Viktor Szigetvari, citat de Global Post.
Ungaria, care a rambursat anul trecut înainte de termen ce mai rămăsese dintr-un împrumut de 20 miliarde euro contractat de la FMI şi UE în 2008, a împrumutat 10 miliarde euro de la Rusia anul acesta pentru a extinde centrala nucleară de la Paks. Compania care va construi noile reactoare de la Paks este Rosatom, controlată de statul rus.
De asemenea, în contextul sancţiunilor aplicate de puterile din Occident Rusiei pentru anexarea Crimeei, Ungaria a fost extrem de rezervată. Orban a subliniat că Ungaria ar avea enorm de pierdut dacă Vestul va aplica sancţiuni economice Rusiei.
Investitorii se tem de autocraţia lui Orban
„Investitorii sunt deranjaţi de conducerea din ce în ce mai autocratică a lui Orban, de îndepărtarea sa ca filozofie de Europa de Vest, de stilul ad-hoc al guvernului său în trasarea politicilor, de modificările dese aduse constituţiei şi de promisiunile electorale privind noi programe de ajutor pentru maghiarii cu credite ipotecare în valută“, a afirmat Phoenix Kalen, economist la Societe Generale, pentru The Wall Street Journal.
Unii analişti spun că în următorii patru ani statul sub conducerea lui Orban îşi va mări controlul asupra economiei.
„Fidesz pare să câştige alegerile, iar „aceasta înseamnă mai multe veşti triste pentru unguri şi pentru investitori“, a afirmat Mujtaba Rahman, analist la Eurasia Group.
Guvernul Orban a implementat măsuri economice populiste, adesea imprevizibile şi ostile investitorilor, spune Win Thin economist la Brown Brothers Harriman.
Alegătorii maghiari au avut de ales între partidele clasice şi numeroase formaţiuni mici, nou înfiinţate, pe care unii le descriu ca „mercenare”
Alegătorul a avut ieri în faţă o listă de vot ce cuprindea un amestec de partide clasice cu un număr considerabil de formaţiuni mici, nou înfiinţate şi fără rădăcini istorice. Opoziţia spune că prezenţa lor pe buletinele de vot este menită să creeze confuzie. Pe aceste buletine partidul de guvernământ Fidesz a fost uşor de găsit, deoarece emblema sa a fost pusă pe primul rând, în centru, ceea ce nu se poate spune despre partidele mari din opoziţie, ultimele pe rândul de jos.
Aici trebuie spus că o mare parte din partidele mici sunt finanţate de către guvern. Partidele care au reuşit să-şi facă o listă naţională de candidaţi pentru alegerile parlamentare sunt recompensate de la bugetul de stat, scrie Politics.hu.
Lista cu finanţările acestor partide cuprinde cifre impresionante, iar unele dintre sume au fost alocate unor formaţiuni mici, considerate de unii drept „partide fantomă”. O serie de falşi politicieni şi partide mercenare au apărut din senin, a afirmat Gordon Bajnai, liderul alianţei E14-PM aflate în opoziţie. El a subliniat că numărul mare al partidelor aflate pe buletinele de vot a fost menit să creeze confuzie.
Partidul Fidesz, aflat la guvernare, va beneficia
„într-un fel sau altul” de această situaţie, a spus Bajnai. În cursa electorală au participat 18 partide. Multe dintre acestea s-au înregistrat cu nume „furate” de la alte partide legitime, a atras atenţia Bajnai. El a dat drept exemplu partidele Egyutt 2014 Part şi Osszefogas Part, al căror nume este aproape identic cu cel al alianţei din care face parte, Egyutt şi Osszefogas.
Cu cât este mai mare numărul partidelor, cu atât mai bine va putea Orban să fărâmiţeze voturile partidelor din opoziţie, a subliniat Bajnai.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 07.04.2014
