Sfârşitul anului 2023 a fost peste aşteptări de bun în ceea ce priveşte inflaţia din Ungaria, scrie Hungary Today.
Inflaţia nu numai că a ajuns să fie în linie cu regiunea, dar a fost chiar mai scăzută decât în majoritatea ţărilor vecine în decembrie.
Inflaţia din cinci ţări era deja mai ridicată decât cea de 5,5% consemnată de Ungaria în decembrie. Aceasta se situa la 7,6% în Cehia, 6,6% în Slovacia şi 6,2% în Polonia. Ultima dată când inflaţia din Ungaria s-a situat la cel mai scăzut nivel din rândul ţărilor V4 a fost în mai 2022.
Ultimele date arată însă că vânzările de retail şi consumul de carburanţi s-au prăbuşit în Ungaria, potrivit Daily News Hungary.
Vânzările de retail au consemnat o scădere anuală de 5,4% în noiembrie. Vânzările ajustate de alimente au scăzut cu 0,6%, cele nealimentare cu 3,9%, iar cele de carburanţi cu 21,4%.
În perioada ianuarie-noiembrie 2023, vânzările de retail au înregistrat un declin de 8,7%.
Guvernul vrea să restarteze creşterea economiei în 2024, iar pentru aceasta ţinteşte întărirea încrederii publicului pentru creşterea consumului. Însă, în pofida încetinirii actuale a inflaţiei, creşterea încrederii consumatorilor este un proces de lungă durată, notează Hungary Today.
Peter Virovacz, analist la ING Bank, arată că deocamdată gospodăriile maghiare îşi reduc datoriile şi îşi fac rezerve. Consumul şi-ar putea reveni, explică analistul, însă pentru ca acest proces să fie unul semnificativ, încrederea consumatorilor trebuie mai întâi recâştigată.
Ungaria a consemnat cel mai mare surplus comercial în luna noiembrie a anului trecut, de 1,72 miliarde de euro. Pe perioada ianuarie-noiembrie, surplusul s-a ridicat la 9,6 miliarde de euro.
Dar cum s-a ajuns la acest surplus din noiembrie?
Exporturile Ungariei au scăzut cu 3,8% anual la 12,9 miliarde de euro, iar acestea nu au reuşit de atunci să atingă un nou vârf nominal. Între timp, importurile ţării au continuat să scadă puternic pe fondul cererii interne slăbite şi ieftinirii energiei. Acestea au fost cu 24,7% mai mici în termeni anuali, la 11,2 miliarde de euro.
Astfel, motivul din spatele surplusului uriaş este colapsul importurilor ţării, iar deocamdată nu se întrevede o redresare a acestora.
