O noua runda de dezbateri intense a fost declansata marti seara asupra noii constitutii europene, dupa aparitia informatiei ca Marea Britanie isI va pierde dreptul de veto in problema modificarii rolului Bancii Centrale Europene (BCE).
Proiectul de constitutie, formulat de fostul presedinte francez Valery Giscard d'Estaing, elimina dreptul de veto pe care statele membre il pot exercita in cazul modificarilor aduse procedurilor de lucru ale BCE, informeaza Financial Times.
Gordon Brown, ministrul britanic de finante, a spus ca va milita pentru mentinerea prevederii ca modificarile care privesc BCE sa fie adoptate in unanimitate de ministrii europeni de finante.
Brown sustine de mult timp viziunea conform careia BCE ar trebui sa se concentreze mai mult pe controlul inflatiei, nu pe problemele de legislatie financiara. "Daca transformi BCE intr-un organism de supraveghere, risti sa compromiti scopul sau de baza", au declarat reprezentanti ai Ministerului britanic de externe. "De aceea am prefera pastrarea unanimitatii".
Marea Britanie se mai lupta pentru pastrarea dreptului de veto in mai multe alte arii strategice, printre care se numara politica fiscala, politici sociale si afaceri externe. Michael Ancram, purtatorul de cuvant al opozitiei din Marea Britanie pentru afaceri externe, a subliniat ca "cu cat mai multe detalii ale noii constitutii sunt mai nerealiste, cu atat devin mai serioase implicatiile sale. Institutiile financiare sunt deosebit de importante pentru economia Marii Britanii. "Unanimitatea respecta interesele noastre nationale si ar trebui pastrata", a spus Ancram.
Marea Britanie va putea sa aduca in discutie mentinerea dreptului de veto la conferinta interguvernamentala din octombrie, cand statele membre ale Uniunii Europene vor dezbate proiectul de constitutie.
Primul ministru britanic, Tony Blair, a afirmat ca proiectul de constitutie este un bun punct de plecare pentru realizarea textului final, dar sondajele de opinie sugereaza ca va avea mult de lucru pentru a convinge opinia publica de faptul ca Marea Britanie nu va deveni parte dintr-un super-stat federal.
Lira, in directia buna
Deprecierea lirei sterline pe pietele internationale a atenuat impactul pe care l-au avut dificultatile economice globale asupra economiei Marii Britanii, spune guvenatorul Bancii Angliei, Sir Edward George. Acesta se va pensiona la sfarsitul saptamanii si, retrospectiv, apreciaza ca la nivel global au existat anul acesta doi factori care au incetinit economia globala: razboiul din Irak si valul de scandaluri corporatiste din statele Unite. Sir Edward crede ca lira "s-a miscat in directia care trebuie" dupa introducerea euro, adaugand ca nimeni nu poate prezice valoarea exacta pentru nivelul de schimb al lirei in euro, pentru ca "asta nu e o stiinta exacta". Dupa o perioada in care lira sterlina a fost deosebit de puternica in comparatie cu euro, moneda britanica a inceput sa mai piarad teren, depreciindu-se cu 6% fata de euro in 2003. "Am spus foarte explicit ca o pozitie puternica a lirei fata de euro a fost un obstacol imediat", isi aminteste Sir Edward. "De atunci, euro s-a apreciat si lira s-a depreciat... s-a miscat deci in directia care trebuie". Guvernatorul a mai estimat ca deflatia nu pericliteaza economia britanica, si ca cresterea pietelor bursiere in ultima perioada este un semnal "extrem de pozitiv". Totusi, ameliorarea increderii consumatorilor in Statele Unite si in Marea Britanie nu il entuziasmeaza in mod deosebit: "credem ca redresarea economiei globale va fi un proces gradat, aproape un trend, si nu o explozie brusca". andreea.melinte@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
