Unul din argumentele vehiculate pentru legitimarea taxei pe depozitele constituite la băncile din Cipru este că ciprioţii primesc bani buni pentru aceste economii. Dobânda medie la depozite de până la doi ani este de 4,5%, faţă de media de 2,7% în zona euro. Dar dobânda medie anuală pentru un credit ipotecar este de aproximativ 5%, mult peste nivelul mediu din uniunea monetară.
Mulţi ciprioţi nu au altă sursă de finanţare pentru achiziţia unei locuinţe decât creditele bancare, scrie The Wall Street Journal. În zona euro, dobânda medie anuală la creditele ipotecare este de aproximativ 3%. Băncile cipriote profită de faptul că majoritatea gospodăriilor nu dispun de altă sursă de finanţare în cazul în care vor să achiziţioneze o locuinţă.
Aproximativ două treimi din gospodăriile cipriote au datorii la instituţiile de credit şi aproape jumătate din populaţie are un credit ipotecar, potrivit datelor băncii centrale a Ciprului. Pentru cetăţenii care au depozite, dar şi credite la instituţiile financiare, cel mai mult contează diferenţa dintre cele două rate, nu doar rata de dobândă aferentă sumelor economisite.
Cei care beneficiază însă de ratele ridicate de dobândă acordate la depozitele bancare din Cipru sunt cetăţenii străini care sunt doar deponenţi, nu şi debitori. Faptul că instituţiile de credit din Cipru au practicat până acum dobânzi ridicate la depozite arată competiţia crescută dintre acestea pentru a atrage lichiditate. Băncile au o capacitate redusă de a emite obligaţiuni sau de a atrage împrumuturi de la instituţii de credit din alte ţări, astfel că încearcă să atragă cât mai multe depozite de la populaţie.
Cele două mari bănci din Cipru, Bank of Cyprus şi Cyprus Popular Bank (Laiki Bank), au făcut profituri substanţiale timp de ani de zile din diferenţa mare dintre dobânda la credite şi dobânda la depozite. Însă cele două instituţii au fost afectate de situaţia economică a Greciei.
În 2011, Bank of Cyprus a înregistrat venituri nete de 1,17 miliarde euro din dobânzi, dar acestea au fost practic şterse de pierderile de 1,73 miliarde euro cauzate de reducerea valorii obligaţiunilor greceşti din portofoliu şi de provizioanele de 426 miliarde euro constituite pentru a acoperi creditele neperformante. Cu aceleaşi probleme se confruntă şi Cyprus Popular Bank.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
