UE va investi zeci de miliarde de euro într-un plan de dezvoltare a industriei europene a semiconductorilor şi de întărire a securităţii digitale „extrem de ambiţios“, dar, deocamdată lipsit de detalii.
Regizorii noii lumi, de la preşedintele Americii la liderul suprem al Chinei, au făcut din aprovizionarea cu cipuri o prioritate strategică pentru guvernele lor pentru a putea ţine în funcţiune fabrici şi a asigura securitatea naţională. Penuria de semiconductoare provocată de pandemie se transformă într-o „cursă a cipurilor“, cu implicăţii economice şi geopolitice. Lupta pentru dominaţie globală include acum o luptă pentru supremaţia în tehnologie.
În faţa dependenţei lumii de doi mari producători de semiconductori, Coreea de Sud şi Taiwan, şi a tensiunilor în creştere dintre SUA şi China, Uniunea Europeană evită să fie parte într-un nou război rece şi şi-a ales propria cale, aceea de a-şi dezvolta propriii campioni ai semiconductorilor şi de a obţine astfel suveranitatea digitală.
Ca parte a acestei strategii, UE intenţionează ca până în 2030 să ajungă la o pondere de cel puţin 20% în producţia globală de semiconductori. În prezent, 81% din afacerile cu cipuri sunt controlate de giganţi din Coreea de Sud şi Taiwan şi mai puţin de 10% de companii europene.
În ultimele luni, constructorii auto din toată lumea, de la Toyota la Ford şi Dacia, au redus producţia. Consolele de jocuri video devin tot mai greu de găsit în magazine. Chiar şi producătorii de aluminiu au avertizat că pot veni vremuri grele pentru ei. Toţi au în comun un nou pericol: o penurie bruscă şi de amploare globală de semiconductori, scrie Bloomberg.
Semiconductorii, cunoscuţi şi sub denumirea de circuite integrate sau, mai frecvent, cipuri, pot fi cel mai mic şi mai exigent produs fabricat vreodată la nivel mondial. Nivel costurilor şi gradul de dificultate a favorizat o dependenţă tot mai mare de două centre asiatice - Taiwan Semiconductor Manufacturing şi Samsung Electronics. Tensiunile crescânde dintre cele mai mari economii ale lumii, SUA şi China, au exacerbat dependenţa, guvernul SUA blocând aprovizionarea către anumiţi clienţi chinezi.
Criza globală a cipurilor este un semnal de alarmă pentru toate ţările cu privire la importanţa semiconductorilor pentru viitorul lor. Washingtonul, Bruxellesul şi guvernele altor puteri industriale au văzut cum o mână de piese care lipsesc pot închide fabricile, punând în pericol securitatea locurilor de muncă şi afectând perspectivele de recuperare din pandemia de COVID-19.
Oficiali guvernamentali din SUA, Germania şi Japonia au plecat umili în Taiwan pentru a pleda pentru o producţie mai mare de cipuri, altfel riscând un dezastru economic.
China a aflat că SUA sunt dispuse să sufoce aprovizionarea cu cipuri a propriilor campioni naţionali, o vulnerabilitate pe care preşedintele Xi Jinping şi Partidul Comunist o consideră intolerabilă. Beijingul va investi peste 100 de miliarde de dolari în eforturile de a construi propria sa industrie de cipuri. Xi a făcut din dezvoltarea tehnologică o prioritate naţională.
Strategia UE menţioneză sume şi mai mari, dar nu este clară. Este vorba de peste 125 de miliarde de euro pentru dezvoltarea industriilor digitale din următoarea generaţie în acest deceniu, după cum scrie The Wall Street Journal. Finanţat ca parte a pachetului de recuperare economică de 1.800 de miliarde de euro, planul „Busolă Digitală“ are ca ţintă creşterea autonomiei digitale a UE până în 2030. Semiconductori maturi sunt deja produşi în Europa, însă oficialii doresc ca regiunea să producă cipuri care sunt mai rapide decât cele mai eficiente realizate în prezent de liderii din industrie. Cu toate acestea, eforturile UE se confruntă deja cu obstacole. Unii directori din industria semiconductoarelor din Europa se întreabă dacă există cerere locală pentru astfel de procesoare avansate şi dacă UE este dispusă să investească mulţi ani şi multe miliarde de euro pentru a reconstrui lanţuri de aprovizionare. ÑŞtim că vom avea nevoie de tot mai multe microprocesoare“, pentru aşa-numitul internet al obiectelor, dar şi pentru cloud şi edge computing, a declarat comisarul european pentru industrie Thierry Breton. ÑAceasta este o piaţă mare“, a spus el, adăugând că obiectivul de a produce semiconductori cu grosimi mai mici decât limita actuală de 5 nm Ñeste cu adevărat ceea ce cred că ar trebui să facem“. Planurile sunt extrem de ambiţioase, având în vedere punctul de plecare al UE, potrivit lui Frederico Mollet, analist la Centrul de Politici Europene. ÑAcest lucru nu înseamnă neapărat că obiectivul nu ar trebui urmărit, dar va fi un proiect pe termen lung, cu riscuri şi cheltuieli considerabile,“ a spus el. Comisia Europeană nu a oferit niciun detaliu concret cu privire la modul în care va atinge ţintele prezentate în „Busola digitală“. Discuţiile au avut în vedere înfiinţarea unei baze noi de producţie sau reîncadrarea uneia existente, după cum a aflat Bloomberg. Breton a explicat că UE ar putea intra în parteneriate cu companii care au cunoştinţele necesare, dar că nu s-a decis încă nimic. Alte obiective din planul UE includ: implementarea unei infrastructuri cloud descentralizate neutre din punct de vedere climatic pentru a garanta accesul întreprinderilor la serviciile de date în milisecunde până în 2030; primul computer cu accelerare cuantică în Europa până în 2025; toate zonele populate să fie acoperite de 5G până în 2030; toate serviciile publice cheie să fie disponibile online până în 2030.
