Autoritatile de la Bruxelles au anuntat un plan de majorare a cheltuielilor bugetare ale Uniunii Europene, pregatind astfel terenul de lupta cu ministrii de finante europeni.
Comisia Europeana sustine ca aceasta masura este necesara, mai ales ca Uniunea Europeana se va extinde in luna mai, de la 15 la 25 de membri. Pe de alta parte, sase state membre, care "cotizeaza" cel mai mult la bugetul european, nici nu vor sa auda de asa ceva, cerand mentinerea cheltuielilor la nivelul actual. Aceste state se tem ca dupa extinderea UE vor avea de platit miliarde de euro in plus.
In prezent, bugetul european, in valoare de aproximativ 100 miliarde de euro pe an, reprezinta 0,98% din Produsul Intern Brut al Uniunii. Autoritatile de la Bruxelles vor ca aceasta cifra sa creasca la 1,22% din PIB incepand cu anul 2007.
Austria, Germania, Franta, Marea Britanie, Olanda si Suedia sustin insa limitarea cheltuielilor la nivelul actual, de 1% din PIB.
O astfel de masura ar forta Bruxelles-ul sa diminueze sumele destinate finantarii multor programe si va avea ca efect micsorarea semnificativa a transferurilor catre statele mai putin dezvoltate ale Uniunii, ca Spania, Portugalia sau Grecia.
Guvernele de la Madrid, Lisabona si Atena sunt constiente ca o mare parte din fondurile pe care le primesc in prezent vor fi redirectionate catre noi membri precum Polonia, Republica Ceha si statele baltice.
Comisia Europeana sustine ca fondurile aditionale pe care le cere membrilor UE sunt necesare pentru cresterea competitivitatii si a economiilor europene.
Germania, aflata in atentia Comisiei pentru incalcarea Pactului de Stabilitate si Dezvoltare, a respins noul plan pe motiv ca este nerealist.
"Nu se potriveste cu situatia existenta. Nu poti spune, pe de o parte: "Germania trebuie sa economiseasca si sa reduca din cheltuieli", si in acelasi timp sa ii ceri sa contribuie cu mai multi bani la buget", a declarat la inceputul saptamanii Hans Eichel, ministrul de finante al Germaniei, potrivit BBC News.
Gordon Brown, ministrul de finante al Marii Britanii, este de parere ca propunerea Comisiei Europene va costa in plus statele membre ale UE 29 miliarde de euro pe an.
Romano Prodi, presedintele Comisiei Europene, nu renunta insa. El a declarat ca "nu se pot face minuni" atunci cand fondurile sunt prea putine, mai ales ca UE se extinde.
La randul sau, Pat Cox, liderul Parlamentului European, a afirmat: "Nu este momentul sa fim zgarciti, sa gandim pe termen scurt si sa ezitam".
Decizia finala va fi luata dupa summitul european care va avea loc in luna martie. Daca va "castiga" Comisia Europeana, in anul 2007 cheltuielile bugetare ar putea ajunge la 125 miliarde de euro, iar in 2013 la 143 miliarde de euro. Polonia ar avea cel mai mult de castigat, deoarece va primi intre 75 si 80 de miliarde de euro pe parcursul celor 6 ani.
In ansamblul UE, intre 2006 si 2013, cheltuielile cu cercetarea si dezvoltarea, pregatirea si infrastructura se vor majora de la 8,79 miliarde la 25,83 miliarde de euro.
In acest an, bugetul UE reprezinta 1,04% din PIB-ul celor 15 state membre. Cea mai mare parte a fondurilor bugetare europene sunt cheltuite sub forma de ajutoare acordate sectorului agricol.
Pozitia adoptata de cei sase membri are nu numai implicatii economice, ci si efecte in plan politic. Scrisoarea prin care acestia cer mentinerea cheltuielilor la 1% din PIB a fost redactata la numai cateva zile dupa intreruperea discutiilor privind constitutia europeana, in luna decembrie a anului trecut. Unii sunt de parere ca gestul acestora este o razbunare mascata impotriva Poloniei si Spaniei, mari beneficiari ai fondurilor europene, care in timpul negocierilor au refuzat sa renunte la drepturile de vot in cadrul UE. anca.stoicescu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
