În urmă cu doar jumătate de an perspectiva ca Donald Trump să revină la Casa Albă era pentru liderii europeni ca un vis urât, despre care mai bine nu vorbeşti. Dar acest vis poate deveni realitate şi tot mai multă lume se întreabă dacă Europa este pregătită politic şi economic pentru ceea ce a devenit cunoscut ca Trump 2.0.
Poate Europa să supravieţuiască unui al doilea mandat de preşedinte al lui Donald Trump, se întreabă Politico, publicaţie care aminteşte că fostul lider de la Casa Albă s-a jucat cu ideea de a retrage SUA din NATO şi mai târziu a promis să încheie un „acord de pace“ cu Rusia.
Dacă va câştiga alegerile, versiunea de Trump pe care o primeşte Europa ar fi, probabil, una mult mai instabilă şi scandaloasă decât cea pe care o cunoştea - nu doar sugerând anturajului că şi-ar dori să părăsească NATO, de exemplu, ci chiar făcând ceea ce spune. Unora din politicienii europeni le-ar plăcea să vadă cum Washingtonul aruncă astfel de pocnitori în curtea UE.
Premierul ungar Viktor Orbán a declarat că Trump este omul care poate „salva lumea occidentală“ punând capăt războiului din Ucraina. Trump 2.0 ar însemna haos şi ameninţări pentru Europa, scrie Nathalie Tocci, comentator pentru The Guardian. Ea apreciază că revenirea republicanului la conducerea Americii va însemna abandonarea Ucrainei de către Casa Albă, încurajarea lui Vladimir Putin şi a extremei drepte.
Europa trebuie să fie pregătită, a spus şi preşedintele Franţei Emmanuel Macron când a fost întrebat, recent, despre posibilitatea revenirii lui Trump. „America împărtăşeşte valorile noastre. Dar este o democraţie care trece printr-o criză, a cărei primă prioritate este propriul interes. A doua ei prioritate sunt problemele cu China. Ca europeni, trebuie să privim lucrurile cu luciditate. De aceea vreau o Europă mai puternică, una care să se poate apăra singură şi care nu depinde de alţii“, a spus Macron.
Acesta de mult timp a propus o armată comună europeană, separată de NATO. Între timp, Europa a intrat în febra reînarmării. Preşedintele Franţei nu s-a înţeles bine cu Trump cât acesta a condus SUA între 2017 şi 2021. În urmă cu câteva zile, la o conferinţă, fostul preşedinte a refuzat să garanteze calitatea SUA de membru al NATO dacă va redeveni liderul politic al SUA.
Scenariul în care Trump ajunge din nou la Casa Albă stârneşte nervozitate şi la Banca Centrală Europeană. Într-un interviu acordat postului public francez de televiziune France 2, Christine Lagarde, preşedinta BCE, a descris posibila alegere a lui Donald Trump drept o „ameninţare clară“ pentru Europa. Premierul belgian Alexander De Croo a declarat în Parlamentul European la mijlocul lunii ianuarie că „dacă 2024 readuce politicile «America First», Europa va fi mai mult ca niciodată singură“.
Într-o lucrare publicată de think tank-ul Consiliul European pentru Relaţii Externe (ECFR), fostul prim-ministru suedez Carl Bildt a prezis consecinţe de amploare la nivel mondial dacă Trump va fi reales. „SUA ar abandona politica pentru climă şi ar extinde investiţiile în combustibili fosili. NATO ar fi - în cel mai bun caz – o organizaţie latentă. Am vedea întâlniri prieteneşti cu Putin şi Orban. Războaiele comerciale s-ar intensifica“, a scris el.
Sudha David-Wilp, directorul biroului din Berlin al German Marshall Fund, un think tank finanţat de guvernul SUA, guvernul german şi Comisia UE, a declarat pentru Deutsche Welle că principala ei preocupare este legată de capacităţile militare ale Europei. „Este foarte important ca Europa să devină un actor puternic, militar, într-un sens convenţional, să fie capabilă să se ocupe de problemele de securitate din vecinătatea sa imediată“, a spus David-Wilp.
În plus, Europa trebuie „să fie un partener puternic pentru Asia atunci când vine vorba de a evita ameninţările externe din partea forţelor autoritare şi, de asemenea, să devină puternică din punct de vedere economic pentru a se pregăti pentru posibile măsuri protecţioniste din un al doilea mandat de preşedinte al lui Trump.“ Jürgen Hardt, un parlamentar conservator din parlamentul federal al Germaniei, Bundestag, a spus că se teme că Germania nu este pregătită pentru revenirea lui Trump.
Hardt, care este purtătorul de cuvânt pe politică externă al grupului parlamentar de opoziţie Uniunea Creştin Democrată (CDU) şi Uniunea Creştină Socială (CSU), a declarat pentru DW că el critică politica externă a Germaniei. „Am făcut prea puţin în ultimii trei ani pentru a-l ajuta pe Joe Biden să demonstreze că stilul său de cooperare cu Europa are un succes mai mare decât stilul confruntaţionist al lui Trump. Nu am încercat să dezvoltăm împreună o strategie pentru China şi nici nu ne-am respectat acordurile privind cheltuielile de apărare. Doar sub presiunea războiului din Ucraina s-a mişcat ceva“, a spus Hardt.
Aici trebuie spus că în ultimul an şi preşedintele Macron a atacat politicile lui Biden de atragere de investiţii străine pentru înverzirea economiei americane, pornind un minirăzboi comercial. Iar Biden este unul dintre cei mai prietenoşi preşedinţi americani cu Europa din istorie, aminteşte Politico.
În ceea ce priveşte comerţul, Europa a luat măsuri pentru a-şi reduce dependenţele de alte economii şi pentru a-şi diversifica lanţurile de aprovizionare, astfel încât să nu mai apară blocaje în cazul în care un partener comercial îşi schimbă brusc politicile, aşa cum a făcut Trump cu importurile de oţel, aplicând pentru acestea tarife de 25%. „Nicio reducere a riscurilor nu poate compensa pentru o schimbare bruscă de strategie care îi împiedică pe europeni să vândă în America“, spune Ian Bond, director adjunct la Centrul pentru Reforme Europene.
