Business Internaţional

Tot mai multe voci afirmă că Grecia nu va scăpa de un default, dar acesta va fi controlat. Ce consecinţe va avea?

Tot mai multe voci afirmă că Grecia nu va scăpa de un default, dar acesta va fi controlat. Ce consecinţe va avea?

Guvernatorul BCE Mario Draghi a averizat că situaţia din Europa este „foarte gravă“, mai gravă decât era la venirea lui în funcţie, în noiembrie anul trecut

Autor: Bogdan Cojocaru

18.01.2012, 00:05 931

Valul masiv de retrogradări de ratinguri suverane din zona euro încurajează tot mai mulţi analişti de top să dea ca aproape sigură intrarea Greciei în incapacitate de plată şi să imagineze un viitor cât se poate de sumbru pentru o Europă care-şi ascunde în spatele disciplinei fiscale incapacitatea de a acţiona eficient contra crizei.

Clubul agenţiilor pesimiste

Agenţia de rating Fitch apreciază că Grecia va intra cu siguranţă în default, dar că acest eveniment "nu ar trebui să surprindă pe nimeni", scrie agenţia Thomson Reuters.

"Se va întâmpla. Grecia nu este solvabilă, deci va intra în default. Nu ar trebui să surprindă pe nimeni", a declarat Edward Parker, director în cadrul Fitch. El a adăugat că agenţia de rating consideră că şi un acord voluntar din partea investitorilor privaţi de a suporta pierderi pe datoriile Greciei ar constitui intrare în incapacitate de plată.

Agenţia de evaluare financiară Standard & Poor's, care a retrogradat săptămâna trecută ratingurile suverane a nouă state din zona euro, inclusiv cele de top ale Franţei şi Austriei, prin reprezentantul pentru notele suverane din Europa, Africa şi Orientul Mijlociu Moritz Kraemer a avertizat la rândul ei că Grecia "se va afla foarte curând în situaţie de default", scrie publicaţia franceză La Tribune. Afirmaţiile vin după intrarea în impas a negocierilor dintre Atena şi investitorii privaţi privind reducerea voluntară a datoriei greceşti deţinută de aceştia. Creditorii nu sunt dispuşi să accepte pierderile cerute de autorităţile elene. De succesul discuţiilor depinde eliberarea primei tranşe din cel de-al doilea pachet de bailout internaţional destinat Greciei.

"Sunt pe marginea prăpastiei, iar un default dezordonat ar avea repercusiuni asupra altor state, însă liderii politici fac tot ce pot pentru a evita aceasta", a menţionat Kraemer.

Grecia a trimis la începutul săptămânii delegaţi la Washington pentru discuţii cu Fondul Monetar Internaţional cu scopul de a minimiza impactul suspendării discuţiilor cu creditorii privaţi.

Disciplina fiscală strictă nu este un răspuns eficient

Editorialistul de la Financial Times Wolfgang Munchau apreciază că zona euro a căzut într-o spirală a retrogradărilor, a scăderii economice şi creşterii datoriilor, iar Grecia va intra, probabil, în default şi există riscul ca statul elen să iasă din zona euro.

"Recesiunea tocmai a început în zona euro. După intrarea Greciei în default pe cea mai mare parte a datoriei, atenţia se va concentra imediat pe Portugalia, iar atunci va începe următoarea rundă de retro­gradări", a afirmat Munchau. După retro­gradarea zonei euro, S&P a redus de la "AAA" la "AAĂ" calificativul fondului temporar de salvare al uniunii monetare, EFSF. Oficialii europeni au asigurat însă că mecanismul dispune de suficiente resurse pentru a lupta eficient contra crizei datoriilor.

Munchau consideră însă că în urma retrogradării ratingului, capacitatea efectivă de creditare a EFSF se va reduce din cauza modului în care mecanismul este construit, în condiţiile în care atractivitatea acestuia este direct legată de cea a statelor contributoare.

"Statele membre ale zonei euro nu au un plan de rezervă, doar câteva scenarii de urgenţă. Ar putea face ca EFSF să funcţioneze în paralel cu succesorul lui, ESM, sau ar putea asigura acestuia din urmă resurse complete imediate. Dar aceasta va găuri bugetele naţionale într-un moment total nepotrivit", a spus editorialistul. Munchau critică răspunsul dat de Germania deciziei S&P.

"Indiferent ce, disciplina fiscală este răspunsul lor. Această atitudine nu va face decât să întărească tendinţa spre austeritatea prociclică întâlnită în Grecia", notează analistul, subliniind că Europa a ajuns la punctul în care are nevoie de o autoritate fiscală centrală puternică, cu puterea de a impune taxe şi aloca resurse la nivelul zonei euro.

"Bineînţeles, aceasta nu se va întâmpla", a explicat Munchau.

BCE: Situaţia este foarte gravă

Preşedintele Băncii Centrale Europene Mario Draghi, în cel mai răsunător avertisment de la venirea sa în funcţie, a caracterizat situaţia din Europa ca fiind "foarte gravă", cu puterea de a paraliza pieţele financiare şi economiile dacă guvernele nu iau măsuri anticriză eficiente. Cu trei luni în urmă, predecesorul său Jean-Claude Trichet a declarat că turbulenţele din zona euro au căpătat dimensiuni sistemice. Draghi a subliniat că de atunci situaţia s-a înrăutăţit.

Premierul grec: Nu renuţăm la euro

În primul şi singurul interviu acordat de la venirea în funcţie, premierul elen Lucas Papademos a declarat că renunţarea la euro nu reprezintă o opţiune pentru Grecia, care va rezista următoarelor două luni, extrem de dificile în condiţiile în care statul elen trebuie să ramburseze în martie datorii de 14,5 miliarde euro, scrie CNBC.

Grecia trebuie să obţină două acorduri financiare diferite înainte de scadenţă - reducerea voluntară cu 50% a datoriilor de 206 miliarde euro deţinute de creditorii privaţi şi obţinerea unor fonduri noi de la UE şi FMI. Fără acestea, ţara va intra cu siguranţă în incapacitate de plată, devenind asfel primul stat din zona euro care intră în default, a explicat Papademos.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO