Tensiunile, neînţelegerile şi incertitudinea cresc în fosta Iugoslavie. Occidentul crede că Moscova încearcă să destabilizeze regiunea. Germania a trimis trupe de menţinere a păcii în Bosnia

Dacă la graniţele de est ale Uniunii Europene armata rusă pare să se fi împotmolit în Ucraina, în sud, în Balcani, a început să iasă fum din tăciunii unor conflicte mai vechi, mai mici, dar foarte violente. Sunetele războiului încă nu se aud, dar incertitudinea se instalează şi domneşte.

Zilele trecute, preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a cerut trupelor NATO de menţinere a păcii „să-şi facă treaba“ în protejarea minorităţii sârbe „persecutate“ din Kosovo. Serbia nu recunoaşte Kosovo ca ţară independentă, ci o consideră provincie separatistă.

Episodul kosovar a fost ultimul din seria războaielor sângeroase cu un puternic carac­ter de epurare etnică care au dus la des­trămarea Iugoslaviei. Serbia, sub conducerea lui Slobodan Miloşevici, a jucat un rol principal în toate. Aleksandar Vucic a fost ministru al informaţiilor şi propagandei pentru Miloşevici.

Principalul aliat al Kosovo sunt SUA, în timp ce Serbia este considerat aliat tradiţional al Rusiei. Occidentul se teme că Moscova încearcă acum să în­curajeze Belgradul să destabi­lizeze regiunea, după cum scrie Euractiv. În Muntenegru, o altă fostă republică iugoslavă, guvernul s-a prăbuşit din cauza unui scandal legat de biserica sârbă.

În Bosnia şi Herţegovina, politicianul Milorad Dodik, reprezentantul sârbilor bos­niaci în preşedinţia tripartită a acestei ţări, promovează deschis separarea Republicii Srpska şi instabilitatea. Dodik se poate lăuda cu mai multe întâlniri cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, decât Vucic.

Bosnia este o ţară cu trei etnii dominante: bosniacii musulmani, sârbii ortodocşi şi croaţii catolici. Teritoriile celor trei etnii sunt bine delimitate, chiar şi în interiorul oraşelor mixte. Cu alte cuvinte, este o ţară clar divizată etnic, de compromis, care şi-a găsit o pace chinuită doar după acordul internaţional de la Dayton, SUA, din 1995.

Bosnia este compusă din două entitităţi statale - Republika Srpska, populată mai ales de sârbi, şi Federaţia Bosniei şi Herţegovinei, cu croaţi şi bosniaci.

În contextul reapariţiei ten­siunilor etnice, Germania a anunţat că va suplimenta for­ţele UE de menţinere a păcii de acolo, EUFOR.

Este vorba de doar câteva zeci de soldaţi, însă ambasada Rusiei din Sarajevo a acuzat Occidentul de NATO-izare a ţării. Moscova spune că Vestul încearcă astfel să domine militar statul balcanic.

La misiunea EUFOR în Bosnia participă acum 20 de ţări cu aproximativ 1.200 de soldaţi, iar mandatul acesteia va expira in noiembrie şi va trebui reînnoit de Consiliul de Securitate al ONU.

Rusia poate bloca procesul, ceea ce va forţa SUA şi statele NATO să asigure în alt cadru pacea în Bosnia. Moscova a descris posibilele viitoare trupe NATO drept armată de ocupaţie, arată Balkan Insight.

Anul acesta ar trebui să fie unul electoral, dar alegerile sunt în pericol din cauza pre­siunilor etnicilor sârbi pentru independenţă. De asemenea, etnicii croaţi insistă pe reforme electorale majore, ameninţând că altfel vor boicota votul.

Deşi Rusia se implică politic în problema Bosnia, aceasta este absentă ca investitor acolo. Cele mai multe investiţii vin din ţări europene, printre care Croaţia şi Serbia. Belgradul a anunţat recent că va dona 10 mi­lioane de euro pentru o autostradă din Republika Srpska.

UE ca entitate ajută şi ea financiar, dar în proiecte cărora li se face mai puţină publi­citate, cum ar fi modernizarea utilităţilor pu­bli­ce. În războiul bosniac, care a durat din 1992 şi până în 1995, au murit peste 100.000 de oameni. Acuzaţiile de genocid nici până acum nu sunt acceptate.

De la Belgrad, Vucic îşi face griji pentru etnicii sârbi din Kosovo, spunând că aceştia îşi vor părăsi posturile din instituţii dacă nu se ajunge la un acord care să pună capăt „persecutării“ lor. El a cerut trupelor NATO de menţinere a păcii „să-şi facă treaba“ şi a avertizat că altfel Serbia va trece la acţiune pentru protejarea sârbilor.

Comentariile urmează eşecului unor discuţii politice mediate de UE între liderii sârbi şi kosovari pentru a pune capăt unor neînţelegeri teritoriale. Acestea au la bază reguli noi care cer sârbilor din Kosovo să-şi schimbe plăcuţele sârbeşti de înmatriculare ale automobilelor cu unele kosovare.

Minoritatea sârbă a reacţionat cu furie, ridicând baricade pe străzi şi trăgând foc de armă în direcţia forţelor de securitate ale Kosovo. Serbia are de zece ani reguli similare care-i privesc pe cetăţenii din Kosovo.

Minoritatea sârbă reprezintă 5% din populaţia ţării. Vucic a mers şi mai departe criticând NATO pentru creşterea prezenţei în partea de nord a Kosovo şi acuzând autorităţile kosovare că vor să-i „înlăture“ definitiv pe sârbi din ţară. Kosovo este recunoscută ca independentă de o mare parte din ţările lumii din 2008. Belgradul, Moscova şi Beijingul încă o mai consideră parte din Serbia. În războiul din Kosovo au murit aproape 14.000 de persoane şi 90% din populaţia de albanezi kosovari a fost pusă pe drumuri. Kosovo primeşte cele mai multe investiţii din Germania, Turcia, Marea Britanie şi Albania.