El face referire la programele prin care Fed a achiziţionat active în valoare de sute de miliarde de dolari de la începutul crizei şi sugerează că autorităţile americane devin tot mai îngrijorate de starea economiei zonei euro care, potrivit unor indicatori macroeconomici, ar putea să scadă din nou anul viitor şi se apropie de deflaţie. BCE a decis ieri să menţină dobânda de politică monetară, referinţa costurilor de finanţare, la nivelul minim record de 0,05%.
„Dacă BCE se îndreaptă spre acea direcţie, va avea efecte pozitive“, a afirmat Fischer. El a fost mentorul academic al preşedintelui BCE, italianul Mario Draghi, scrie agenţia Thomson Reuters.
Deşi are mulţi adepţi în Europa, soluţia achiziţiilor masive de active de către o bancă centrală, cunoscută drept quantitative easing (QE), se loveşte de purismul politic al Germaniei. Săptămâna trecută, Sabine Lautenschlaeger, reprezentantul Germaniei în boardul executiv al BCE, a declarat că încă nu a venit momentul ca banca centrală a zonei euro să cumpere obligaţiuni suverane. BCE injectează în prezent bani pe pieţe şi în economie prin achiziţii de titluri financiare garantate cu active.
Instituţia a redus, la începutul lunii septembrie, dobânda de politică monetară de la 0,15% la nivelul minim record de 0,05%, iar ieri instituţia a menţinut indicatorul la acest nivel.
Alte mari bănci centrale, inclusiv Banca Japoniei şi Banca Angliei, au folosit deja QE pentru a-şi stimula economiile. Japonia încearcă să recupereze un deceniu pierdut de stagnare economică în care a pierdut locul doi în topul economiilor mondiale, în timp ce Marea Britanie se laudă cu cea mai puternică revenire din rândul economiilor dezvoltate.
În zona euro, Germania se teme că o astfel de politică va încuraja împrumuturile nesăbuite şi va duce la crearea de bule speculative.
„Zona euro are nevoie de creştere şi de locuri de muncă pentru a se asigura că supravieţuieşte. Opoziţia puternică a Germaniei ridică semne de întrebare în ceea ce priveşte capacitatea ei de a acţiona suficient de rapid“, a explicat Lena Komileva, analist la firma de consultanţă GĂ Economics.
În lipsa unor acţiuni decisive din parte statelor membre ale zonei euro, criza datoriilor suverane s-a domolit doar după ce preşedintele BCE Mario Draghi a declarat că instituţia sa va face tot ce va fi necesar pentru a proteja moneda euro. La doi ani după această promisiune, Germania se împrumută la costuri aproape 0, iar randamentele obligaţiunilor cu scadenţa pe 10 ani ale Italiei, una din ţările cu economia paralizată, au coborât săptămâna aceasta la 2% pentru prima dată în istorie.
