Cu Rezerva Federală Americană (Fed) terminând masivul program de printare de bani pentru achiziţii de obligaţiuni şi cu Banca Japoniei anunţând încă un pachet agresiv de stimulare economică, atenţia analiştilor se îndreaptă acum spre BCE, singura mare bancă centrală din lume care nu a apelat încă la quantitative easing (QE). Economiştii băncii americane Goldman Sachs estimează o probabilitate de 30% ca banca centrală a zonei euro să pornească propriul program de QE, cei de la Morgan Stanley văd o probabilitate de 40%, iar cei de la JPMorgan Chase de 50%.
Analiştii de la BNP Paribas apreciază că BCE ar putea face paşi în acest sens cel mai devreme în decembrie. HSBC, Barclays şi Bank of America Merrill Lynch au QE ca parte a scenariilor de bază. Citigroup prognoza la sfârşitul lunii octombrie că BCE va începe să cumpere bonduri suverane înainte ca anul să se termine, scrie Bloomberg.
Bursele de acţiuni au reacţionat cu creşteri la anunţul făcut de Banca Japoniei la sfârşitul săptămânii trecute că va majora ţinta pentru expansiune monetară la 80.000 de miliarde de yeni (721 miliarde dolari), de la 60.000 de miliarde de yeni.
Bursele din SUA au atins cote record “hrănite” cu lichiditatea oferită din 2008 de Fed, chiar dacă condiţiile economice şi mediul politic extern nu au fost şi nu sunt încurajatoare. Bursele sunt dependente de banii băncilor centrale.
„A venit timpul unei noi abordări”, apreciază Ken Wattrett, analist la BNP Paribas, una dintre cele mai mari bănci franceze. El apreciază că probabilitatea ca BCE să intervină printr-un program de achiziţii de obligaţiuni suverane a crescut şi că instituţia ar putea furniza la următoarele şedinţe indicii despre o astfel de acţiune, notează Financial Times.
Analistul Elga Bartsch de la Morgan Stanley vede o probabilitate de 40% ca BCE să „lovească” pieţele cu propriul QE şi atrage atenţia asupra „efectelor secundare negative pe termen lung pe care le-ar putea avea ajustarea cantitativă asupra sistemului financiar”.
„Credem că BCE trebuie să-şi calibreze foarte atent anunţurile unor măsuri adiţionale cu aşteptările privind rezultatul măsurilor deja anunţate pentru a evita să dea impresia de panică prin prisma unor indicatori economici slabi şi a inflaţiei reduse. Cu anunţuri peste anunţuri, BCE riscă să submineze eficienţa măsurilor deja implementate”, a spus Bartsch.
Ea subliniază că achiziţiile de active pot fi contraproductive pentru sănătatea sectorului financiar deoarece după perioada iniţială de boom acestea duc la câştiguri mai mici pentru diverse active, printre care bondurile guvernamentale.
QE inevitabil în zona euro
„Am fost una dintre primele bănci care au prognozat la sfârşitul lunii august că BCE va cumpăra bonduri guvernamentale la scară largă. Credeam atunci că aceasta se va întâmpla mai degrabă la începutul anului viitor decât la sfârşitul acestui an”, a spus Joerg Kraemer, analist la banca germană Commerzbank. Însă în contextul actual este mai probabil ca banca să acţioneze înainte de finalul anului.
Analiştii de la BofA Merrill Lynch văd QE inevitabil în zona euro anul viitor. Scenariul de bază al băncii prevede o revenire economică şi un profil al inflaţiei care vor surprinde negativ BCE.
Janet Henry, de la HSBC, spune că temerile privind deflaţia în zona euro sunt mai mari ca niciodată, creşterea economică dezamăgeşte şi nu sunt prea multe speranţe ca statele europene să implementeze reforme structurale, stimulente fiscale sau schimbări instituţionale.
„Speranţele mari sunt acum ancorate de un QE masiv şi de un euro mult mai slab”, a explicat ea. Analiştii de la HSBC cred că BCE va livra propriul program de ajustare cantitativă la începutul anului viitor.
În septembrie, inflaţia anualizată din zona euro a coborât la minimul ultimilor cinci ani, de 0,3%. Grecia, Italia, Slovacia, Slovenia şi Spania au raportat deflaţie. În octombrie inflaţia a urcat la 0,4%, împinsă de preţurile mai mari ale serviciilor, ale alimentelor, alcoolului şi tutunului şi de încetinirea scăderii preţurilor energiei, potrivit estimărilor iniţiale ale Eurostat. Ţinta BCE este de puţin sub 2%. Pe de altă parte, inflaţia de bază, din calculul căreia sunt excluse preţurile volatile precum cele ale energiei şi alimentelor, a scăzut de la 0,8% la 0,7%, ceea ce, spune Martin van Vliet, analist la ING, nu înlătură temerile deflaţioniste şi menţine presiunile pe BCE, notează The Guardian.
Deutsche Bank a calculat că extinderea balanţei de active şi pasive a BCE cu 1.000 de miliarde de euro şi o uşoară depreciere a euro sunt suficiente pentru a aduce inflaţia la ţinta BCE în 2017. Cele trei runde de QE din SUA au „umflat” balanţa Fed la aproape 4.000 de miliarde de dolari.
„Perioada de pericol pentru BCE sunt următoarele şase luni”, spun analiştii băncii germane.
Membrii consiliului guvernator al BCE se vor reuni joi pentru a lua decizii în privinţa politicii monetare a băncii.
Zona euro este „o problemă” pentru economia mondială
Zona euro se chinuie să revină pe propriile picioare şi este în pericol să cadă într-o nouă recesiune în următorii doi ani, ceea ce va încetini revenirea economiei globale, potrivit Observatorului Economic Francez, scrie EurActiv.
“Zona euro este o problemă pentru economia globală”, a spus directorul departamentului de analiză şi prognoză al instituţiei, Xavier Timbeau. El crede că zona euro va intra într-o perioadă cu inflaţie lentă şi chiar deflaţie în anumite state, ceea ce va readuce economia uniunii monetare în recesiune în doi ani. Timbeau atribuie slăbiciunea economiei austerităţii şi “înăspririi condiţiilor monetare în 2013-2014”. Chiar dacă condiţiile economice vor fi mai relaxate, efectele măsurilor de austeritate vor continua să afecteze economiile. Institutul este însă optimist în privinţa Franţei, estimând că economia va creşte cu 1,1% anul viitor, comparativ cu 0,4% anul acesta. Situaţia s-ar îmbunătăţii datorită condiţiilor de finanţare mai bune şi reducerii deficitului bugetar. De asemenea, economia franceză va deveni mai competitivă datorită deprecierii euro şi a facilităţilor fiscale de care beneficiază companiile care investesc şi fac angajări.
