Guvernul Ungariei a decis să lanseze cel mai mare proiect feroviar de după 1948, o centură de cale ferată în jurul capitalei Budapesta pentru transportul de marfă, care va costa aproximativ 1,21 miliarde euro, scrie Portfolio.hu. Proiectul va fi realizat de la zero şi ar urma să fie finanţat printr-o linie de credit de un miliard euro oferită de China, a anunţat Peter Szijjarto, secretar de stat pentru afaceri externe şi relaţii economice internaţionale. El a adăugat că planul ar putea fi finanţat şi din fonduri UE, iar dacă împrumutul din partea Chinei va fi acordat în primăvara anului viitor, atunci proiectul ar putea fi finalizat până în 2017. Din cauza traficului aglomerat dinspre şi înspre suburbiile Budapestei pe timpul zilei, trenurile de marfă pot traversa capitala doar noaptea şi într-un anumit interval orar din cauza limitelor de zgomot.
Bankia, a patra bancă din Spania ca mărime, a raportat pentru anul trecut pierderi nete record de 19,06 miliarde euro, cele mai mari din istoria corporate a ţării, după ce instituţia naţionalizată anul trecut şi-a curăţat bilanţul de credite imobiliare neperformante şi de alte active toxice, scrie The Wall Street Journal. În 2011, pierderile s-au situat la 2,98 miliarde euro. Bankia va desfiinţa anul acesta aproape 4.500 de posturi şi va închide 1.000 de sucursale. Măsurile sunt impuse de autorităţile de reglementare ale UE în schimbul ajutorului de stat care au solicitat instituţiei să renunţe la creditarea sectorului imobiliar şi să se axeze doar pe activitatea de retail. Spania a obţinut anul trecut un ajutor financiar de 41,4 miliarde euro din partea UE pentru recapitalizarea sistemului bancar, puternic afectat de prăbuşirea pieţei imobiliare.
Deficitul bugetar al Spaniei s-a redus de la 8,96% din PIB în 2011 la 6,7% din PIB anul trecut, semn că măsurile de austeritate, unele dintre cele mai dure introduse în Europa, dau rezultate, a declarat în faţa parlamentarilor premierul Mariano Rajoy. Costul creşterii taxelor şi tăierilor de cheltuieli este însă o recesiune acută şi un şomaj de peste 26%, printre cele mai mari din Uniunea Europeană, scrie The Wall Street Journal. În faţa furiei tot mai mari a populaţiei faţă de austeritate şi scandalurile de corupţie şi evaziune în care sunt implicaţi politicienii şi chiar premierul, Rajoy a impus un mers mai relaxat austerităţii şi a anunţat săptămâna trecută un pachet modest de măsuri de stimulare economică care include scutiri fiscale pentru afacerile mici.
Preşedintele italian Giorgio Napolitano a cerut Germaniei să îi respecte ţara şi a anulat întâlnirea cu liderul opoziţiei germane, Peer Steinbrueck, după ce acesta a ironizat rezultatul alegerilor parlamentare din Italia, scrie EUobserver. Steinbrueck, contracandidatul cancelarului german Angela Merkel la alegerile generale din septembrie, a spus la o întâlnire de partid că este "îngrozit într-o oarecare măsură că doi clovni au câştigat alegerile din Italia". El a făcut referire la comicul-blogger Beppe Grillo şi la fostul premier Silvio Berlusconi. Cu toate că preşedintele Italiei, fost comunist, nu are aceleaşi credinţe ideologice ca Grillo sau Berlusconi, el a anulat imediat întâlnirea programată cu politicianul german. "Respectăm şi cerem în mod natural respect pentru ţara noastră", a afirmat Napolitano într-un discurs susţinut în faţa expaţilor italieni din München înaintea întâlnirilor cu Merkel şi cu omologul său german.
Guvernele din zona euro încearcă să netezească drumul Portugaliei şi Irlandei spre pieţele de finanţare, modalitatea preferată fiind amânarea rambursării împrumuturilor de bailout primite de cele două state, scrie Thomson Reuters, care citează surse apropiate situaţiei. "Este preferată extinderea scadenţelor împrumuturilor primite din fondurile de bailout ale zonei euro pentru a se evita blocajele în plata datoriilor", au declarat sursele. Irlanda a primit în 2010 un pachet de finanţare externă de 67,5 miliarde de euro, iar Portugalia în 2011 un bailout de 79,5 miliarde de euro. Programul Irlandei expiră anul acesta, iar cel al Portugaliei în 2014. Ambele pachete au venit cu cerinţe de reforme structurale economice şi de reducere a datoriei şi deficitului care să ajute ţările să recapete încrederea pieţelor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
