Scoţienii ar putea decide în referendumul din septembrie să devină după trei secole de tutelă britanică o naţiune independentă în speranţa că ruperea de Regatul Unit le va aduce un nivel de trai mai bun. Ce viitor ar avea cel mai nou stat european într-o Europă care pledează pentru unitate dar care în realitate este dezbinată de interesele naţionale?
Naţionaliştii scoţieni spun că apartenenţa la Regatul Unit a tras Scoţia înapoi. Alţii merg mai departe şi susţin că Scoţia are toate ingredientele necesare pentru a deveni una dintre cele mai bogate ţări din lume după reţeta Norvegiei sau Qatarului: are un teritoriu mic, o populaţie de doar câteva milioane şi resurse substanţiale de petrol. Pro-unioniştii spun că tocmai apartenenţa la Regat a asigurat succesul economic al ţării. Ambele tabere sunt însă de acord că Scoţia poate fi un stat naţional viabil, scrie Financial Times.
Principalele preocupări pentru scoţienii care se vor duce la vot sunt economia şi locurile de muncă, adică nivelul lor de trai.
Potrivit celor mai recente sondaje de opinie, aproximativ 15% dintre scoţieni consideră că principala problemă care trebuie luată în considerare în problema independenţei este impactul pe care ruptura l-ar avea asupra economiei ţării, iar alţi 15% consideră ca aspectul central este impactul asupra angajărilor şi a locurilor de muncă. Însă doar o mică parte din scoţieni (3%) sunt preocupaţi de apartenenţa la Uniunea Europeană şi de problemele legate de monedă (2%). În acest context, 49% dintre scoţieni nu vor ca Scoţia să părăsească Regatul Unit, 37% ar vota pentru independenţă, iar 14% dintre respondenţi sunt indecişi.
PIB-ul per capita al Scoţiei ar fi mai mare decât cel actual al Marii Britanii şi chiar decât cel al Franţei, a doua economie ca mărime din zona euro dacă în calcul este inclusă contribuţia Scoţiei la producţia de petrol şi gaze a Regatului Unit. Dacă se exclud rezervele de hidrocarburi din Marea Nordului care ar reveni Scoţiei, PIB-ul per capita ar fi mai mic decât cel actual al Regatului Unit, totuşi peste cel al, spre exemplu, Italiei, de asemenea una dintre cele mai mari economii europene. Petrolul, whisky-ul şi alte produse ar plasa Scoţia independentă printre primele 35 de state ale lumii în funcţie de exporturi.
De asemenea, Scoţia independentă ar porni la drum cu o situaţie financiară mai sănătoasă decât cea ce ar mai rămâne din Regat.
Potrivit unor date ale guvernului scoţian care acoperă anul 2010, Scoţia s-ar clasa pe locul 10 în lume în ceea ce priveşte standardele de trai după venitul naţional brut, în timp ce Marea Britanie ar fi pe locul 13. Venitul naţional brut reprezintă bunurile şi serviciile produse de companiile locale, scrie Herald Scotland.
Economia Scoţiei a avansat cu 0,7% în trimestrul al treilea al anului trecut, în timp ce PIB-ul total al Marii Britanii a crescut cu 0,8%, potrivit The Scotsman, care citează date oficiale.
Problema monedei şi a datoriilor
Guvernul scoţian vrea ca în cazul în care rezultatul referendumului din septembrie va fi favorabil independenţei, Scoţia şi restul Regatului Unit să formeze o uniune monetară astfel încât scoţienii să poată folosi în continuare lira sterlină, însă majoritatea politicienilor britanici se opun unei uniuni monetare.
Ministrul britanic al finanţelor George Osborne va respinge, probabil, crearea unei astfel de uniuni cu Scoţia independentă, au declarat pentru BBC surse guvernamentale.
Osborne a explicat că celelalte naţiuni care compun Regatul Unit s-ar putea să nu accepte ca Scoţia să păstreze lira, în timp ce guvernatorul Băncii Angliei, canadianul Mark Carney a avertizat că într-o uniune monetară Scoţia va trebui să cedeze o parte din suveranitate, altfel va fi afectată de probleme asemănătoare celor cu care s-a confruntat zona euro, potrivit agenţiei Thomson Reuters.
Avertismente au venit şi de la premierul britanic David Cameron, care a subliniat că decizia Scoţiei de a rupe uniunea de 307 ani cu Anglia va pune în pericol stabilitatea financiară şi politică a Marii Britanii.
Osborne va prezenta punctul de vedere al coaliţiei de guvernare legat de această problemă săptămâna aceasta, a spus Cameron. El a adăugat că „va fi foarte greu de justificat o uniune monetară post-independenţă, dar cred că este foarte important să prezentăm argumentele într-o manieră clară şi raţională”.
Partidul Naţional Scoţian, care se află în fruntea guvernului Scoţiei, a avertizat că ar putea să nu accepte partea sa din datoria Regatului Unit dacă nu i se permite să folosească lira în cadrul unei uniuni monetare. Potrivit unui raport întocmit de experţi ai Institutului Naţional de Cercetare Economică şi Socială (NIESR), şi citat de Herald Scotland, datoria pe care Scoţia independentă ar prelua-o de la Regatul Unit ar fi de 146 miliarde de lire, ceea ce ar însemna un raport datorie/PIB de aproximativ 81%.
Partidul Naţional Scoţian a afirmat că realizarea unei uniuni monetare reprezintă un aspect esenţial al proiectului dobândirii independenţei. Adoptarea euro sau crearea unei noi monede sunt considerate soluţii mult mai costisitoare şi posibil mai riscante.
Problema apartenenţei la Uniunea Europeană
Tratatele UE nu se vor aplica niciunei părţi a vreunui stat membru în cazul în care aceasta devine independentă, au declarat preşedintele Consiliului European Herman van Rompuy şi preşedintele Comisiei Europeane Jose Manuel Barroso, potrivit BBC.
Pe de altă parte, Graham Avery, director general de onoare al Comisiei Europene, susţine că, dacă devine independentă, Scoţia va putea să se alăture UE în 18 luni. Acesta a spus că scoţienii ar trebui să nu ia în seamă „tacticile” anti-independenţă ale guvernului britanic precum şi declaraţiile „vagi” ale liderilor europeni care sugerează că Scoţia va avea de parcurs un drum dificil pentru a reintra în UE.
Consecinţele economice ale ruperii Scoţiei de Regatul Unit
Resursele de petrol ale Scoţiei complică şi ele tabloul fiscal al ţării, cred John Mclaren şi Jo Armstrong de la centrul de politici publice al Universităţii din Glasgow. Averea Scoţiei pare să fie supraestimată, scrie The Guardian. Deşi economia scoţiană are de câştigat din producţia de petrol din Marea Nordului, o parte semnificativă a economiei locale, în special petrol, energie şi servicii financiare, este deţinută de acţionari străini. Aceasta înseamnă că PIB-ul nu este un indicator eficient în măsurarea performanţelor economice ale ţării. Întrebarea cheie este cât din veniturile rezultate din producţia Scoţiei rămâne în Scoţia. Potrivit estimărilor actuale, veniturile din taxe pentru producţia din Marea Nordului nu vor fi suficiente pentru a contrabalansa pierderea banilor care sunt acum transferaţi din restul Regatului.
Unii analiştii cred că ar fi mai bine pentru Scoţia să renunţe la ideea unei uniuni monetare, care ar fi supusă unor condiţii rigide dictate în altă parte, şi să-şi creeze monedă proprie.
Îmbătrânirea populaţiei este mai rapidă în Scoţia decât în restul Regatului, ceea ce ar putea avea impact asupra cheltuielilor guvernamentale şi ar diminua calitatea serviciilor publice. De asemnenea, Scoţia ar putea fi nevoită să majoreze taxele pe venit.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 13.02.2014
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
