Tensiunile acumulate în relaţiile dintre Germania şi Grecia au erupt sub forma unor declaraţii de o virulenţă fără precedent ale liderilor politici greci şi germani din cauza înmulţirii condiţiilor pe care statele din zona euro le cer Atenei în schimbul unui nou pachet de bailout. Germania este cea mai mare economie europeană şi principalul finanţator al planurilor anticriză europene, iar Grecia este o ţară care are nevoie de ajutor extern pentru a nu intra în faliment.
După ce miniştrii de finanţe din zona euro au decis să transforme, săptămâna aceasta, o reuniune pe tema salvării Greciei într-o simplă teleconferinţă din cauza neîncrederii pe care liderii europeni o au în promisiunile Atenei, ministrul german de finanţe Wolfgang Schauble a sugerat ca Grecia să-şi amâne alegerile şi să instaleze un guvern tehnocrat, imun la influenţele politice, după modelul Italiei. Cu această propunere, Germania vrea să se asigure că termenii pe care-i cere Greciei în schimbul fondurilor de salvare sunt respectaţi, scrie Financial Times.
În replică, preşedintele grec Karolos Papoulias s-a lansat într-o defensivă "feroce" pentru a-şi apăra ţara, având ca ţintă în special Germania şi modul în care aceasta abordează criza din zona euro, notează The Guardian.
"Cu toţii avem obligaţia să punem umărul la muncă pentru a depăşi criza. Nu pot să accept ca ţara mea să fie insultată de Schauble. Nu pot accepta aceasta ca grec. Cine este domnul Schauble ca să insulte Grecia? Cine sunt olandezii? Cine sunt finlandezii?", a spus preşedintele grec. Papoulias a renunţat la salariul pe care-l primeşte ca şef de stat în semn de solidaritate cu grecii care au probleme din cauza austerităţii.
Eforturile de salvare a Greciei au pornit de la premisa că un default al statului elen ar produce şocuri devastatoare în economie şi pe pieţele financiare şi ar reprezenta o lovitură adusă prestigiului Uniunii Europene. La această idee par să renunţe statele nordice, excedentare, precum Germania, Olanda şi Finlanda, care încă mai au ratinguri maxime.
"Un default al Greciei ar fi dus rapid la o criză a creditului, ceea ce ne-ar fi lovit pe toţi. Acum, probabilitatea unui impact atât de catastrofal este de circa 10-20%. Este încă posibil, dar nu o certitudine", a declarat un oficial de rang înalt din zona euro.
Înaintea teleconferinţei miniştrilor de finanţe, Finlanda şi Olanda au cerut amânarea acordării celui de-al doilea pachet de bailout destinat Greciei, de 130 miliarde euro, până după alegerile din aprilie din Grecia pentru a se asigura de stabilitatea clasei politice, a afirmat o sursă apropiată situaţiei, citată de Bloomberg. În acest scenariu, liderii din zona euro ar acorda Greciei un împrumut care să permită Atenei să ramburseze datoriile de 14,5 mld. euro scadente în martie.
"Balanţa puterii s-a schimbat categoric. Grecii înţeleg acum că nu va mai fi un bailout «cu orice preţ»", a spus un diplomat european.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
