Alegerile din SUA reprezintă cel mai mare risc politic văzut în câteva decenii, întrucât sfârşitul ciclului economic se întâlneşte cu inegalităţile, tulburările sociale şi o frenezie în creştere a pieţei, spune, într-o analiză Steen Jakobsen, economist şef şi CIO la Saxo Bank.
Frenezia pieţei este determinată de răspunsul politic la criza economică: rate zero ale dobânzii, sprijin infinit al guvernului şi al băncii centrale din SUA, garanţii pentru cerere şi locuri de muncă într-o lume a capitalismului de stat, ceea ce înseamnă că pieţele nu au fost niciodată mai atacate.
„Oferim tot felul de injecţii artificiale de stimul, într-un efort zadarnic de a pretinde că lucrurile pot rămâne la fel. Acest lucru se reflectă brutal în cele două alegeri pentru preşedintele SUA pe care alegătorii americani se vor prezenta la urne în 3 noiembrie: bărbaţi foarte bătrâni, fără viziune”, spune Jakobsen.
Saxo Bank are trei scenarii pentru următoarea perioadă, până la ziua învestiturii, la 20 ianuarie 2021.
Primul este cel al unor alegeri contestate, cu o probabilitate de 40% şi care va avea drept rezultate creşterea volatilităţii, vânzări de acţiuni din cauza incertitudinii, un dolar SUA mai slab şi o creştere a preţului aurului.
O victorie „curată” a lui Biden are o probabilitate de 40% şi va fi urmată de vânzări de acţiuni, în special în tehnologie (creşteri de impozite, concentrare pe monopoluri), creşterea acţiunilor „verzi”, precum şi rate mai mari ale dobânzilor.
O victorie a lui Trump are o probabilitate de 20% şi va avea drept rezultate o creştere a volatilităţii, pentru că va induce încă patru ani de întrerupere a ordinii globale, creşterea tensiunii dintre China şi SUA, un Congres divizat, ceea ce va însemna o capacitate mică de stimulare fiscală
Nu trebuie să vă avertizez asupra sondajelor şi a pericolelor acestora, care au afectat grav rezultatele finale în statele cheie în 2016. Dar, aşa cum explică Anders Nysteen în analizele sale electorale, sondajele îşi modifică tehnicile de data aceasta pentru a se adapta la subreprezentare demografică, cum ar fi bărbaţii albi fără educaţie. Timpul va spune dacă sondajele se dovedesc mai exacte de data aceasta - o diferenţă sigură este că Trump este acum mult mai cunoscut.
Alegerile din SUA din 2020 reprezintă apusul unui ciclu politic determinat mai mult de capacitatea băncilor centrale de a menţine status quo-ul prin rate zero ale dobânzii şi dobânzi reale negative, decât reforma politică reală, mai notează Jakobsen. Băncile centrale sunt din ce în ce mai lipsite de puteri, ceea ce va însemna că politicienii vor fi în situaţia să angajeze schimbările structurale de care are nevoie o lume cu prea multe datorii şi inegalităţi. Niciunul dintre aceşti doi candidaţi şi mixul lor de politici nu sunt la înălţimea sarcinii prezidenţiale, dar schimbările vor veni indiferent dacă le place sau nu, iar acest lucru va dovedi sigur că asistăm la ultimele alegeri din SUA în care predomină un preşedinte non-vizionar.
