Prin decizia de a continua retragerea masivului program de stimulare economică, Rezerva Federală a Statelor Unite a dat un semnal puternic că nu va întinde o mână de ajutor pieţelor emergente atât timp cât furtuna valutară prin care acestea trec nu afectează economia americană. Creşterea dobânzilor prin care ţări emergente precum Turcia, Argentina şi Africa de Sud au reacţionat la criză îi ajută în continuare pe cei care au avut de câştigat programul prin care Fed alimentează cu zeci de miliarde de dolari în fiecare lună economia şi pieţele.
Banca centrală americană a continuat strategia de retragere treptată a măsurilor de stimulare a economiei începută în ianuarie reducând achiziţiile lunare de obligaţiuni cu încă 10 mld. dolari, la 65 mld. dolari.
„Fed trimite un mesaj clar că, dacă nu se va produce o criză de mai mare amploare, nu va devia de la actuala sa strategie”, explică Jonathan Lewis, expert la Samson Capital Advisors, citat de CNBC. Totodată, Fed ar pierde din credibilitate dacă ar arăta slăbiciune faţă de ceea ce se întâmplă pe pieţele emergente. „Banca centrală trebuie să rămână detaşată şi rece în implementarea planului prin care se concentrează pe economia SUA“, consideră Peter Boockvar, analist pieţe la Lindsey Group.
De creşterea dobânzilor în economiile emergente vor profita cei care au adus banii Fed-ului acolo
O parte din banii ieftini injectaţi de Fed pe pieţe au ajuns în ţările emergente, care i-au atras pe investitori cu randamentele mai ridicate decât în SUA, unde dobânda de politică monetară este de aproape 0%. Acum, când instituţia a început să reducă achiziţiile de obligaţiuni, randamentele din SUA încep să crească, ceea ce, împreună cu situaţia economică stabilă din SUA, este mai atractiv pentru investitori. Aceştia îşi retrag banii din economiile emergente ducând la deprecierea monedelor locale şi la accelerarea inflaţiei. Băncile centrale din Turcia, Argentina, Africa de Sud, Brazilia şi India, unele dintre statele cel mai dur lovite de criza valutară declanşată de Fed, au reacţionat majorând dobânzile pentru a-şi susţine monedele şi pentru a majora randamentele, şi deci câştigurile din investiţii, în speranţa că astfel vor stopa ieşirea capitalului străin, de care sunt dependente.
În acest fel, cei care au profitat de banii ieftini ai Fed investindu-i pe pieţele emergente ar avea în continuare de câştigat. De asemenea, prin faptul că dobânzile cresc şi în SUA datorită deciziei Fed, economia americană va avea de câştigat prin revenirea unei părţi a capitalului care a luat calea străinătăţii.
Multe dintre pieţele emergente stagnează după o perioadă de creştere alimentată cu capital străin şi care le-a ajutat să avanseze în altă ligă, scrie Financial Times. Acestor ţări le este greu acum să repornească motorul creşterii şi să menţină în acelaşi timp stabilitatea economică, socială şi politică. Alegerile de anul acesta din Thailanda, Turcia, India şi Brazilia vor fi urmărite cu atenţie pentru a se vedea care este politica viitoare a acestor ţări. Dependenţa de capitalurile externe, în special pentru finanţarea împrumuturilor în monedă naţională tot mai mari, face ca aceste economii să fie vulnerabile la schimbările care au loc pe alte pieţe.
Cu dolarul mai puternic, SUA vor plăti mai puţin pentru energia importată
Dar de această situaţie profită într-o oarecare măsură tot economiile dezvoltate, cum este SUA.
„O creştere mai slabă a cererii pe pieţele emergente ar putea diminua preţul mărfurilor, ceea ce va avea un efect pozitiv asupra veniturilor reale ale consumatorilor din ţările dezvoltate“, explică banca americană de investiţii Goldman Sachs, citată de CNBC. „De asemenea capitalul care iese de pe pieţele emergente ar putea intra pe cele dezvoltate, îmbunătăţindu-le condiţiile de finanţare“, au precizat analiştii băncii americane.
Ţările emergente sunt principala piaţă de export a Statelor Unite, ceea ce ar însemna că problemele de pe pieţele emergente ar putea afecta economia americană. Însă exporturile nu contribuie semnificativ la PIB-ul Statelor Unite, însemnând că riscurile sunt reduse, explică Prior Wandesforde, analist la Credit Suisse.
Continuarea reducerii achiziţiilor de obligaţiuni de către Fed a întărit yenul japonez şi dolarul faţă de majoritatea monedelor ţărilor emergente. Cu o monedă şi mai puternică, SUA va plăti mai puţin pentru energia importată şi va câştiga mai mult pentru cea exportată. Această reducere a costurilor cu energia va avea efect asupra economiei reale, contrabalansând efectele reducerii exporturilor, spune Charles Hugh Smith, analist financiar citat de Forbes. „Măsurile luate de Fed continuă să reverbereze asupra altor economii ale lumii, iar efectele nu sunt pozitive. Întărirea dolarului prin reducerea stimulilor economici scoate la lumină vulnerabilităţile altor pieţe şi economii”, consideră Kevin Giddis, analist la Raymond James.
Mulţi observatori cred că actuala criză de pe pieţele emergente are legătură doar cu Turcia, o ţară prinsă într-un scandal politic şi a cărei monedă este în cădere liberă, că criza tequila din 1994 a privit iniţial doar Mexicul, că cea din Asia din 1997 a avut legătură doar cu Tailanda, iar criza financiară din perioada 2007-2008 a privit creditele subprime din SUA. O criză trebuie să se reverse undeva. Efectele actualei furtuni vor fi resimţite în afara graniţelor Turciei, avertizează George Magnus, analist la UBS, citat de Finacial Times.
Cum instrumentele financiare moderne facilitează destabilizarea pieţelor emergente
Investitorii îşi retrag banii din ETF-urile (exchange-traded funds) care urmăresc pieţele emergente în cel mai rapid ritm din istorie în condiţiile în care încetinirea economiei Chinei şi reducerea stimulentelor oferite de băncile centrale depreciază monedele ţărilor precum Turcia şi Brazilia, scrie Bloomberg.
Peste şapte miliarde de dolari au fost retrase de la începutul anului din ETF-urile care investesc în activele statelor în curs de dezvoltare, cea mai mare sumă pentru un astfel de interval de la crearea acestor instrumente financiare. Activele fondului iShares MSCI Emerging Markets au scăzut cu 11%, iar cele ale Vanguard FTSE Emerging Markets se îndreaptă spre cele mai mari pierderi pentru o singură lună de la introducerea sa pe piaţă, în 2005. WisdomTree Emerging Markets Local Debt Fund va înregistra probabil a opta lună consecutivă cu retrageri.
„Pe pieţele emergente au circulat mulţi bani speculativi, iar petrecerea pare că s-a terminat, cel puţin deocamdată. Există o lipsă tot mai mare de încredere în politicile economice ale multor pieţe emergente în vremuri în care creşterea încetineşte, iar inflaţia este o problemă reală”, a explicat Howard Ward, analist la Gamco Investors.
ETF-ul este un vehicul de investiţii carte urmăreşte un indice bursier şi se tranzacţionează pe bursă ca o acţiune. Preţurile acestor instrumente financiare se modifică pe parcursul şedinţei de tranzacţionare în funcţie de cerere şi ofertă. ETF-urile au fost introduse pe piaţă în anii 1990, mai întâi în SUA. Mulţi economişti spun că criza valutară prin care trec acum unele pieţe emergente a fost exacerbată de aceste fonduri. (Bogdan Cojocaru)
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 31.01.2014
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
