Redeschiderea Chinei va da un impuls bine-venit creşterii economiei mondiale, compensând slăbiciunea din Europa şi o viitoare posibilă recesiune în SUA. Şi totuşi, spre deosebire de ce s-a întâmplat în 2009, când stimulentele Chinei au contribuit la o revenire a lumii după colapsul Lehman, în 2023 revigorarea activităţii din a doua mare economie a lumii ar putea da un impuls inflaţiei chiar în momentul când marile bănci centrale ale lumii se luptă să o readucă sub control, scrie Bloomberg.
Exact din acest motiv, Kristalina Georgieva, şefa FMI, declara recent că renunţarea de către China la politica zero Covid reprezintă probabil cel mai important factor individual pentru creşterea economiei mondiale în 2023, avertizând însă cu privire la efectul asupra inflaţiei.
„Şi dacă veştile bune privitoare la o creştere mai rapidă a Chinei se traduc într-o scumpire a petrolului şi gazelor, punând presiune pe inflaţie“, a declarat aceasta în Davos.
Bloomberg Economics anticipează o accelerare a PIB-ului chinez de la 3% în 2022 la 5,8% în 2023. Având în vedere relaţia dintre creşterea Chinei, preţurile energiei şi inflaţia mondială, preţurile de consum ar putea urca cu aproape un punct procentual în ultimul trimestru al acestui an.
Dacă creşterea Chinei va fi mai mare, impulsul ar fi mai apropiat de 2%. În contextul eforturilor băncilor centrale de a readuce inflaţia la ţinta de 2%, acest avans contează foarte mult. Dacă revenirea Chinei ar ţine inflaţia din SUA la aproximativ 5% în T2, ar fi date peste cap aşteptările ca Fed să pună capăt majorărilor de dobânzi în mai.
Pentru restul lumii, diferenţa dintre China în declin cauzat de lockdownuri şi China într-un boom de după redeschidere înseamnă un impuls de 500 miliarde de dolari la nivelul cererii. Deja, anticiparea cererii suplimentare împinge în sus pieţele materiilor prime, în timp ce industriile serviciilor şi retailul se pregătesc pentru întoarcerea consumatorilor chinezi.
Bineînţeles, revenirea Chinei nu va fi liniară, iar o serie de alte variabile ar putea compensa sau exacerba impactul redeschiderii ţării asupra preţurilor la nivel mondial. Şi totuşi, ultimele date arată că declinul Chinei este deja pe cale de a se sfârşi. Politicile pro-creştere pentru sectoarele vitale ale proprietăţii şi tehnologiei se adaugă motivelor de optimism.
Presiunile legate de preţuri din China se vor transmite probabil prin două canale. Mai întâi, există riscul unui şoc negativ, cu valul iniţial de infecţii Covid determinând absenteism şi închideri de fabrici. Riscul aici este de repetare, deşi la o scară mai redusă, a blocajelor de la nivelul lanţurilor de aprovizionare care au determinat primele creşteri ale inflaţiei în pandemie.
Mai apoi va apărea un şoc pozitiv asupra cererii odată cu revenirea la normalitate. Împreună, aceste şocuri ar putea adăuga aproape 1% la inflaţia globală la finalul anului 2023, suficient pentru a ţine marile bănci centrale ale lumii pe calea scumpirii creditului vreme mai îndelungată decât se aşteaptă pieţele.
Inflaţia rămâne o provocare majoră pentru strategii din întreaga lume, a avertizat la rândul său Pierre-Olivier Gourinchas, economist-şef al FMI.
„Suntem departe de a fi câştigat lupta împotriva inflaţiei“, a declarat acesta recent.
