Problemele acestor companii au făcut ca preţul petrolului să recupereze în câteva zile pierderile înregistrate anul acesta. Cotaţia petrolului Brent, extras din Marea Nordului, a atins ieri un maxim al zilei de aproape 57 de dolari barilul, aproape de nivelul de tranzacţionare de la începutul anului. În 2014 preţul s-a înjumătăţit.
Arabia Saudită a şocat întreaga lume în toamna anului trecut renunţând la tradiţia de a menţine artificial producţia de petrol la niveluri reduse pentru a forţa creşterea preţurilor. Saudiţii şi statele OPEC au ales să menţină producţia chiar dacă pe piaţă este supraproducţie, decizie despre care unii analişti spun că are ca scop slăbirea producătorilor din afara OPEC, de la jucătorii americani impulsionaţi de revoluţia şistului la companiile care explorează în nordul rusesc şi în largul coastelor Braziliei, scrie The New York Times.
Rezultatul strategiei este că 44% dintre companiile cu operaţiuni în America de Nord intenţionează să-şi reducă investiţiile în capital productive, să efectueze disponibilizări sau cel puţin să reducă angajările, potrivit unui sondaj al Mercer, preluat de CBC News.
Din Rusia, Gazprom a anunţat că taie investiţiile în capital productiv programate pentru perioada 2014-2015 cu aproape 8 miliarde de dolari, la 30 de miliarde de dolari, mult sub nivelul mediu de 44 de miliarde de dolari înregistrat între 2010 şi 2013.
British Petroleum (BP) este primul dintre coloşii petrolieri occidentali care a raportat pierderi după ce preţul petrolului şi-a început declinul. Compania a înregistrat în ultimul trimestru al anului trecut un rezultat negativ de 1 mld. dolari, care reflectă în principal reducerea valorii activelor. Spre comparaţie, în aceeaşi perioadă a anului anterior BP a consemnat un profit de 1,5 mld. dolari.
Grupul a avertizat că îşi reduce cheltuielile programate pentru 2015 pentru active productive, printre care cele destinate exploatării, de la 26 de miliarde de dolari la 20 de miliarde de dolari, scrie The Guardian. Directorul executiv Bob Dudley a atenţionat că industria petrolieră a intrat într-o „nouă fază dificilă“ cu preţuri la petrol reduse, ceea ce înseamnă că el nu se aşteaptă ca preţurile să-şi revină rapid. BP a anunţat, totodată, că a cheltuit până acum 43,5 miliarde de dolari pe amenzi şi pentru acoperirea altor obligaţii legate de dezastrul ecologic pe care l-a provocat în Golful Mexic în 2010. Aceste amenzi şi prăbuşirea preţului petrolului au contribuit la reducerea cu 3,6 mld. dolari a valorii activelor de pe segmentul upstream. Presiunile financiare şi nevoia de restructurare au forţat grupul să elimine mii de locuri de muncă în întreaga lume şi să îngheţe salariile pentru toţi cei 84.000 de angajaţi.
Lovitura a venit în plin efort de extindere
Exxon Mobil din SUA a raportat scăderea cu 21% atât a profitului cât şi a veniturilor în al patrulea trimestru din cauza ieftinirii petrolului, potrivit AP. Compania a avut un profit de 6,57 miliarde de dolari, cel mai redus nivel din primul trimestru din 2010.
Lovitura vine după ce Exxon a muncit câţiva ani pentru construirea unei „flote“ enorme de proiecte noi de petrol şi gaze naturale în locuri precum Abu Dhabi, Rusia, Papua-Noua Guinee şi Golful Mexic pentru a profita de ceea ce părea a fi o scădere „alarmantă“ a producţiei de petrol şi de gaze naturale. Un număr record de opt astfel de megaproiecte au intrat în funcţiune anul trecut, când preţurile petrolului au început să scadă ameţitor.
Chevron, tot din SUA, aflată în mijlocul propriului boom al megaproiectelor, a anunţat rezultate la fel de dezamăgitoare. Profitul companiei s-a redus cu 30%.
Atât Exxon cât şi Chevron îşi vor reduce anul acesta investiţiile în proiecte mari, dar efectele se vor simţi departe în viitor.
Prăbuşirea cotaţiilor petrolului a prins Chevron în plin efort de a-şi majora producţia cu 20% până în 2017 prin investiţii, printre altele, în Golful Mexic şi Bangladesh. Anul acesta va fi pornit primul din două proiecte gigantice în Australia care, la o valoare de 54 de miliarde de dolari, este unul dintre cele mai scumpe din istorie.
Şi Exxon a programat pentru anul acesta deschiderea câtorva proiecte de producţie importante, inclusive pentru exploatarea nisipurilor petrolifere din Canada.
O retragere epică din Marea Nordului
Compania anglo-olandeză Royal Dutch Shell, primul mare jucător din industria petrolieră care şi-a publicat rezultatele financiare după ieftinirea dramatică a ţiţeiului, a anunţat săptămâna trecută reducerea investiţiilor pe trei ani cu capitalul cu 15 miliarde de dolari. David Madden, analist la firma londoneză IG a descris tăierile ca „enorme“. „Decizia semnalizează că în faţă avem vremuri care cer prudenţă“, a spus el. Profitul net al companiei s-a prăbuşit în ultimul trimestru al anului trecut cu 57% faţă de perioada similară a anului trecut, la 773 de milioane de dolari.
Ben van Beurden, directorul executiv al companiei, estimează un preţ al petrolului pe termken lung de 70-90 de dolari pe baril şi a avertizat că este nevoie de preţuri mai mari pentru ca industria să fie încurajată să investească.
Shell a prezentat ieri planuri pentru o retragere „epică“ dintr-un câmp petrolifer din Marea Nordului, cel mai mare al Marii Britanii. Proiectul, în valoare de mai multe miliarde de dolari, va fi derulat pe o perioadă de zece ani şi ar putea fi urmat de alte închideri după prăbuşirea preţului petrolului, scrie Financial Times. Câmpul respectiv a contribuit cu 10% la producţia de ţiţei şi de gaze naturale a Marii Britanii de când a început exploatarea în 1976. Shell are acolo patru platforme marine de forare. Compania va lansa un proces de consultare publică în privinţa planurilor de închidere.
În următorii 30 de ani aproape toate cele 470 de platforme rămase, 10.000 de kilometri de conducte şi 5.000 de puţuri vor fi scoase din uz, iar companiile vor cheltuie pe astfel de operaţiuni în jur de 40 de miliarde de lire sterline până în 2040. ConocoPhillips ar putea urma exemplul Shell.
Shell este însă hotărâtă să foreze după petrol în Alaska, poate chiar începând din această vară dacă primeşte autorizaţiile necesare, scrie The New York Times. Planurile companiei de a exploata în aceste regiuni nordice au fost întârziate de o serie de accidente şi alte probleme în 2013 şi după ce o instanţă de judecată din SUA a hotărât că Departamentul de Interne a acordat licenţe offshore către Shell şi alte companii în 2008 fără a lua pe deplin în considerare pericolele pentru mediu.
Van Beurden a explicat că Shell a pregătit deja o mare parte din echipamentul necesar începerii operaţiunilor, ceea ce a costat compania cinci miliarde de dolari.
Shell şi-a vândut active de explorare şi producţie de 2,2 miliarde de dolari în ultimul trimestru al anului trecut în condiţiile în care îşi reduce poziţia din industria americană a şistului şi îşi reanalizează în prezent portofoliul global, ceea ce înseamnă că ar putea urma alte vânzări sau reevaluări în scădere ale activelor.
Şi alte companii au anunţat planuri de tăiere a investiţiilor sau reduceri de personal din cauza prăbuşirii preţului petrolului.
Grupul anglo-australian BHP Billiton îşi reduce operaţiunile pe platformele onshore din SUA cu 40% anul acesta. Schlumberger, cea mai mare companie de servicii pentru industria petrolieră la nivel mondial, va concedia 9.000 de angajaţi.
Total, din Franţa, a anunţat că va reduce anul acesta cheltuielile cu capitalul cu 10%.
