Business Internaţional

Preşedintele Lituaniei avertizează că Rusia îşi va extinde sfera de influenţă în estul Europei

Preşedintele Lituaniei avertizează că Rusia îşi va...

Autor: Laura Andreea Dascălu

03.07.2013, 20:34 770

Preşedintele Lituaniei, ţară care a preluat prin rotaţie preşedinţia Uniunii Europene (UE), i-a avertizat pe ceilalţi lideri europeni asupra pericolului ca Rusia să încerce să-şi crească influenţa profitând de vulnerabilităţile Uniunii Europene create de problemele economice.

„Este un moment decisiv, când Rusia încearcă să convingă partenerii estici ai Uniunii Europene să se orienteze spre o uniune vamală“, a afirmat Dalia Grybauskaite într-un interviu acordat publicaţiei Financial Times. „Europa este foarte ocupată pe plan intern unele ţări pot fi tentate să îşi extindă influenţa în est“.

Lituania nu este prima ţară fostă comunistă care a preluat pre­şedinţia Uniunii Europene. Ungaria, Polonia, Republica Cehă şi Slovenia au ocupat de-a lungul timpului această funcţie, care implică gestionarea procesului legislativ de la Bruxelles. Însă statul baltic cu trei milioane de locuitori este prima fostă republică sovietică căreia i-a fost acordat un astfel de rol simbolic important, care pune la dispoziţia Lituaniei o platformă vastă pentru stabilirea agendei europene pentru următoarele şase luni.

Preşedintele UE face lobby pentru accep­tarea fostelor republici sovietice ca „parteneri europeni“. Grybauskaite este o veterană în Bruxelles, ocupând timp de cinci ani funcţia de comisar pentru buget. Aceasta a insistat că nu se va folosi de funcţia ocupată pentru a înăspri politica europeană în direcţia Kremlinului şi a preşedintelui rus Vladimir Putin.

Preşedintele Lituaniei a programat pentru noiem­brie un summit în Vilnius la care vor participa statele UE şi şase foste republici sovietice - Belarus, Moldova, Ucraina, Georgia, Armenia şi Azerbaidjan - şi a început deja să facă lobby ca liderii europeni să-i accepte pe aceşti „parteneri europeni“.

Ucraina va fi probabil subiectul celor mai dificile dezbateri. Un acord bilateral între aceasta şi UE, reprezentând o combinaţie între un acord de liber schimb şi un pact de armonizare politică, aşteaptă de aproape doi ani să primească aprobare din partea UE.

Lituania insistă să se ajungă la o înţelegere între Uniune şi Ucraina până în noiembrie.

Tymoşenko, un obstacol în calea unui acord cu Ucraina

Un grup de ţări din Europa de Vest condus de Franţa, care include Germania, Suedia şi Ţările de Jos, a suspendat negocierile, motivul principal fiind situaţia liderului opoziţiei, Yulia Tymoşenko, trimisă la inchisoare în 2011 pentru corupţie într-un caz declarat ca motivat politic şi ilegal de către Curtea Europenă pentru Drepturile Omului.

„Cazul Tymoşenko a devenit simbolul drepturilor omului în Ucraina; al calităţii reformelor legii, calităţii democraţiei şi justiţiei selective – toate aceste concepte sunt concentrate acum sub un singur nume“, a declarat preşedintele Lituaniei. Grybauskaite apreciază că „Europa nu trebuie să lase ca deciziile strategice să-i fie puse în pericol de una sau dou persoane care devin simboluri“.

Vilniusul forţează nota, insistând să se încheie o înţelegere cu Ucraina până în noiembrie. Deşi importanţa preşedinţiei UE s-a diminuat de la semnarea tratatului din Lisabona în 2010, funcţia încă joacă un rol esenţial în asigurarea funcţionării mecanismului legislativ al Uniunii.

În aceste condiţii, unii oameni politici din Bruxelles sunt deranjaţi de încercările politicienilor de a se folosi de preşedinţie pentru a pune în mişcare propriile planuri. Premierul Irlandei Enda Kenny, care a ocupat funcţia de preşedinte al UE înaintea lui Grybauskaite, a produs nemulţumiri încă de la începutul mandatului deoarece s-a folosit de această funcţie pentru a cere condiţii mai bune din partea creditorilor internaţionali.

Grybauskaite a recunoscut că „ar exista un conflict de interese dacă ordinea de zi ar cuprinde doar problemele Lituaniei“. Cu toate acestea, Lituania a fost întotdeauna un ghimpe energic în coasta Rusiei, insistând mai mult decât orice alt stat membru al UE să se lanseze un caz anti-monopol împotriva Gazprom anul trecut, pe fondul acuzaţiilor că gigantul rus ar fi pus presiune pe unele state din Europa Centrală şi de Est să încheie contracte inechitabile.

Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 04.07.2013

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO