În cei 11 ani de când a fost ales la conducerea ţării, guvernul turc al premierului Recep Tayyip Erdogan a triplat economia ţării, prin reforme şi proiecte majore, iar în următorii zece ani vrea să o aducă în topul primelor zece ale lumii. Recent executivul a interzis comercializarea de alcool în orele nopţii şi manifestarea afecţiunii în public, iar săptămâna trecută autorităţile din Istanbul au ordonat nivelarea unui parc, singurul din zonă, pentru a face loc unui spaţiu comercial. Rezultatul acţiunii este că 48 de oraşe au fost cuprinse de febra protestelor, iar poliţia a răspuns cu o forţă care i-a făcut şi pe aliaţii tradiţionali ai Turciei, SUA şi Marea Britanie, să reacţioneze.
Într-una dintre cele mai mari provocări care a zguduit guvernul premierului Erdogan în cei 11 ani de când se află la conducerea ţării, demonstranţii au ocupat străzile din Istanbul, Ankara, Izmir, Bodrum şi alte 44 de oraşe pentru a da curs frustrării la adresa a ceea ce ei percep a fi un guvern tot mai autoritar şi cu o agendă tot mai islamistă.
Protestele au început la Istanbul luni seara, ca o manifestaţie paşnică în parcul Gezi din Piaţa Taksim, scrie Aljazeera. Oamenii cântau şi recitau versuri ocupând locul în care buldozerele ar fi trebui să culce la pământ cei 600 de copaci ai parcului, singurul petic de verdeaţă din acea zonă comercială, pentru a face loc unui proiect de restaurare a unor barăci din era Imperiului Otoman. Protestatarii se temeau că barăcile se vor transforma într-un mall. Poliţia a răspuns în forţă, cu tunuri de apă, atacuri cu bastoane electrice şi gaze lacrimogene, iar protestele au luat rapid amploare. Rândurile demonstranţilor au fost îngroşate cu artişti, studenţi, fani ai echipelor de fotbal şi intelectuali, unii veniţi pentru a protesta faţă de violenţa poliţiei.
În următoarele zile febra protestelor s-a răspândit în 48 de oraşe. Amnesty International a raportat ca victime doi morţi şi mai multe sute de răniţi, printre care oameni orbiţi de cantităţile masive de gaze lacrimogene folosite de poliţie. Maşini au fost incendiate, vitrine sparte, iar în unele oraşe forţele de ordine au atacat manifestanţii cu gaze lacrimogene din elicoptere, notează agenţia Thomson Reuters.
Ferocitatea răspunsului poliţiei i-a şocat pe turci şi pe turiştii prinşi în răzmeriţa dintr-una din cele mai vizitate destinaţii turistice. Un clip postat pe Youtube arată cum o persoană este lovită de o maşină blindată care încearcă să treacă peste o baricadă.
Marea Britanie: „Cerem autorităţilor turce reţinere“
Aliaţii occidentali ai Turciei SUA şi Marea Britanie au cerut Ankarei să fie mai reţinută în folosirea forţei. Departamentul de stat al SUA a solicitat Turciei să asigure „libertatea fundamentală a exprimării, reuniunilor şi asocierilor, ceea ce aceşti oameni pare că fac“.
„Cerem autorităţilor turce reţinere şi să nu folosească fără deosebire gazele lacrimogene“, se arată într-un comunicat al ministerului de externe britanic.
În ceea ce subliniază tensiunile din societatea turcă, un clip filmat de un amator arată cum personal al armatei refuză să ajute poliţia şi cum echipează demonstranţii cu măşti de gaze. Jurnaliştii aflaţi la faţa locului au relatat, de asemenea, că unii poliţişti au trecut de partea protestatarilor.
În cele din urmă, autorităţile au ordonat retragerea forţelor poliţieneşti, iar sâmbătă demonstranţii au sărbătorit în piaţa Taksim victoria asupra poliţiei, strigând, printre altele, „umăr la umăr împotriva fascismului“. Erdogan nu a renunţat la planul de a construi un centru comercial peste parcul de unde au pornit protestele. „Este pentru prima dată în istoria democrată a Turciei când o manifestaţie paşnică, spontană, reuşeşte să schimbe abordarea guvernului şi politica acestuia“, a spus Sinan Ulgen, preşedintele Centrului de Studii Economice şi de Politică Externă.
Demonstraţiile au fost neobişnuite prin faptul că la ele au participat tineri alături de bătrâni, oameni cu afinităţi politice complet diferite, naţionalişti turci alături de kurzi.
Nervozitatea a fost accentuată de lipsa de mediatizare din partea presei turce, care a trezit speculaţii că guvernul forţează principalele televiziuni să nu difuzeze scene nedorite, potrivit The Guardian.
Erdogan, un premier musulman Într-un stat laic
De când a venit la putere, guvernul Erdogan a adus sub control inflaţia, iar economia a crescut în medie cu 7% pe an, scrie The Telegraph. Pe scena politică, premierul a fost apreciat pentru implementarea mai multor reforme progresiste.
Spre exemplu, asupra instanţelor de judecată turce are acum supremaţie Curtea Europeană a Drepturilor Omului, iar în general Turcia a fost adusă mai aproape de Uniunea Europeană.
După câştigarea a trei alegeri consecutive, Erdogan este cel mai popular politician din istoria modernă a ţării. La aceasta a contribuit şi faptul că a cimentat alianţa cu SUA. Prima vizită a lui Barack Obama în calitate de preşedinte al Statelor Unite a fost la Ankara în 2009.
Acum, un număr tot mai mare de cetăţeni îl acuză pe Erdogan că devine un premier autoritar, care s-a orientat către conservatorism religios.
Sub Erdogan, Turcia a refuzat să continue cu interzicerea strictă a religiei în toate domeniile publice şi limitarea acesteia doar la viaţa privată. În 2008, parlamentul a adoptat un amendament care le permite femeilor să poarte voal musulman în universităţi.
Erdogan se descrie ca un premier musulman într-un stat laic. Anul trecut a declarat că vrea să vadă o generaţie pioasă, un comentariu care a atras multe critici, dar care a fost completat cu adoptarea unei legi care le permite şcolilor religioase să primească elevi cu vârsta minimă de 11 ani.
Într-o decizie surprinzătoare, guvernul a introdus o lege care interzice comercializarea alcoolului între orele 22:00 şi 6:00. Premierul a negat că legea are ceva de-a face cu Islamul, precizând că aceasta are ca scop să-i împiedice pe tineri să „mai umble beţi“.
Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 03.06.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
