În ultimele zile, două lucruri importante s-au întâmplat la nivel diplomatic în Europa de Est. Ministerul de externe al Ungariei l-a convocat pe ambasadorul SUA să dea socoteală pentru declaraţiile preşedintelui american Joe Biden, care a spus că premierul ungar Viktor Orbán vrea să conducă o „dictatură“. „Ungaria nu este obligată să tolereze minciuni, nici măcar din partea preşedintelui SUA“, este poziţia părţii maghiare.
În acelaşi timp, plecaţi din ţara vecină Polonia în SUA la un summit americano-polonez, preşedintele Andrzej Duda şi noul premier Donald Tusk au remarcat „cât de impresionantă este unitatea de opinii“ între cele două părţi. Aceasta cu toată că cei doi oficiali polonezi, din partide diferite, îşi sapă poziţia unul altuia. Aceste diferenţe arată căile geostrategice diferite pe care au apucat-o cele două state. Iar acest lucru se vede şi în investiţiile străine pe care le primesc.
Recent, ministrul de externe al Ungariei Péter Szijjártó a lăudat performanţele ţării sale în comerţul extern şi în atragerea investiţiilor străine, remarcând că ponderea exporturilor în PIB a urcat la 85% în 2023. Ţinta este de 100% peste câţiva ani. De asemenea, a spus el, acorduri pentru investiţii străine directe au fost semnate într-o abundenţă fără precedent. Iar ISD-urile sunt „total diversificate“, în ultimii patru ani cea mai mare proporţie venind de la China şi Coreea de Sud, a spus Szijjártó.
Acest lucru ar reflecta succesul strategiei guvernamentale de deschidere către est. În acest fel, investiţiile record de 6,5 miliarde de euro din 2022 s-au dublat anul trecut, a explicat Szijjártó. Iar peste 80% din investiţiile de 13 miliarde de euro din 2023 au venit de la companii din Est. „Este un număr atât de mare încât ne aşteptăm ca o vreme să nu mai putem stabili recorduri“, a spus ministrul maghiar, precizând totuşi că companiile germane şi americane au cel mai mare număr de investiţii în Ungaria. „Este deosebit de important să menţinem un echilibru geografic în ceea ce priveşte ISD-urile. Companiile estice, europene şi americane contribuie toate, în timp ce companiile maghiare sunt din ce în ce mai capabile să lanseze proiecte cu ajutorul guvernului“.
Guvernului maghiar îi place să scoată în evidenţă cum transformă Ungaria într-o punte între est şi vest. Şi într-o privinţă chiar a reuşit. Acolo se întâlnesc toate cele trei mari companii auto germane cu furnizori din China şi cu energie importată din Rusia. Dar atunci când este nevoie, miniştrii maghiari scot în faţă legăturile din ce în ce mai strânse pe care Ungaria le are cu China, o ţară considerată de mulţi a fi guvernată prin dictatură.
Luna trecută, când s-a întâlnit la Budapesta cu conducătorii uriaşului constructor de maşini din China BYD, premierul Orban a subliniat că Ungaria este prima destinaţie din Europa Centrală şi de Est pentru investiţiile Chinei de ani de zile. Budapesta a construit în ultimul deceniu un parteneriat predictibil şi stabil, bazat pe respect reciproc, cu China, iar cooperarea bilaterală comercială şi economică stabileşte recorduri noi an după an, a mai spus Orban. La un alt eveniment dedicat BYD, ministrul Szijjártó a arătat că în 2023 Ungaria a primit de la China cele mai mari investiţii din regiune. BYD este cel mai mare constructor de maşini electrice din lume şi îşi construieşte în Ungaria prima sa fabrică europeană.
Pe seama industriei maşinilor electrice pune guvernul lui Orban cea mai mare parte a creşterii investiţiilor străine de până în 2030. În ultimii cinci ani, Ungaria a primit investiţii străine legate de industria EV de peste 20 de miliarde de euro, rolul principal revenindu-le companiilor chinezeşti. O investiţie de peste şapte miliarde de euro de la CATL într-o uzină de baterii este considerată etalonul.
Dar astfel de ISD-uri sunt considerate invazive de un număr tot mai mare de executivi şi politicieni occidentali. În prim-plan sunt şi cele în industria EV, China fiind o superputere în producţia şi exportul de maşini electrice şi baterii. Atuurile acestei ţări sunt experienţa, pornind pe drumul electromobilităţii mult mai devreme decât lumea vestică, şi preţurile mici. Constructorii auto occidentali avertizează că nu pot concura cu producţia subvenţionată din China.
Comisia Europeană încearcă să protejeze industria europeană suprataxând importurile. BYD şi CATL vor produce direct în UE, evitând această barieră comercială. Analiştii cred că investiţiile chineze în industria EV din afara ţării au marcat în 2023 un nou record, potrivit Reuters. Ungaria ajută în acest sens. În Polonia, camera de comerţ polono-americană a celebrat în 2020 trei decenii de investiţii americane în cea mai mare economie est-europeană.
AmCham estima atunci investiţiile efectuate de companiile americane acolo la 63 de miliarde de dolari. Acestea au creat în mod direct aproape 270.000 de locuri de muncă. Philip Morris International era cel mai mare investitor american din Polonia în funcţie de venituri, arată o analiză a KPMG. Cel mai mare angajator era Amazon, iar cele mai multe active deţinea CVC Capital Partners. Companiile americane reprezentau unul dintre cele mai mari grupuri de investitori străini.
În unele evaluări ocupau locul doi, după companiile germane. China era absentă din top 5 şi probabil că în acest sens nu s-a schimbat nimic. Însă de atunci investiţiile americane au avut un salt puternic prin venirea producătorului de procesoare Intel. Fabrica de 4,6 miliarde de dolari pe care o construieşte lângă Wroclaw reprezintă cea mai mare investiţie străină din istoria ţării. Intel are deja un centru de cercetare şi dezvoltare cu 4.500 de angajaţi la Gdansk, unde sunt proiectate microprocesoare.
Astfel, SUA au rămas cel mai mare investitor străin prin proiecte greenfield. Investiţiile sunt doar un aspect al relaţiilor strânse dintre SUA şi Polonia. Varşovia este principalul aliat militar al Washingtonului în Europa de Est. Dacă Polonia vrea un număr cât mai mare de soldaţi americani pe teritoriul ei, guvernul ungar aduce pentru a patrula prin Budapesta poliţişti chinezi. Ei se vor familiariza astfel cu capitala unui stat membru al NATO.
