Independenţa şi suveranitatea energetică sunt asociate cu securitatea naţională în Polonia, indiferent de costuri, şi cu preţurile mici în Ungaria, indiferent de compromisuri. Pentru a ajunge acolo, cele două ţări şi-au creat giganţi de talie internaţională cu planuri de expansiune şi proiecte regionale.
Drumul Poloniei spre independenţa energetică duce prin Marea Baltică pentru gazele nordului şi printr-o baie de petrol saudit. Calea urmată de Ungaria trece neapărat pe la ruşi, dar duce până la Adriatica, deşi ţara nu are ieşire la mare.
Guvernul polonez vrea să creeze un superconcurent în sectorul energiei din Europa printr-o fuziune între deja giganticul PKN Orlen, cea mai mare companie de rafinare din Polonia şi cel mai mare retailer de carburanţi, şi colegul mai mic Grupa Lotos.
Pentru ca noua entitate să respecte regulile concurenţei din UE şi să fie acceptată de Comisia Europeană, cele două companii trebuie să vândă din activele de acasă. Lotos tocmai şi-a vândut o participaţie de 30% din subsidiara de rafinare către unul din liderii mondiali de profil Saudi Aramco. Aceasta este una dintre cele mai mari companii din lume şi este considerată a fi maşinăria de făcut bani a Arabiei Saudite.
Saudi Aramco are puterea de a influenţa pieţele globale ale petrolului şi gazelor naturale, ocupându-se cu extracţia şi rafinarea petrolului pentru liderul OPEC, organizaţia internaţională de tip cartel care face regulile pe piaţa ţiţeiului. Saudi Aramco a dat 243 de milioane de euro pe participaţia de la Lotos, iar polonezii s-au asigurat că prin această tranzacţie vor dezlănţui valuri de petrol saudit peste rafinăriile lor.
Până acum, Polonia importa petrol din Rusia, pe care Varşovia o consideră o ameninţare. Arabia Saudită şi Rusia s-au aflat cândva într-un război al preţurilor petrolului care a afectat piaţa globală. Cu atât de mult ţiţei şi cu atât de multă benzină, PKN Orlen-Lotos va avea nevoie de benzinării în multe alte ţări, iar o oportunitate în acest sens a venit de la concurentul regional maghiar MOL.
Acesta cumpără 417 benzinării în Polonia, pentru echivalentul a 530 de milioane de euro, devenind al treilea retailer de carburanţi ca mărime de acolo, dar cedează polonezilor 185 de benzinării din Ungaria şi Slovacia, evaluate la 226 milioane euro. În felul acesta, grupul maghiar s-a extins fără a fi nevoit să lupte pentru o cotă de piaţă în cea mai puternică economie a regiunii.
Iar PKN Orlen îşi urmează strategia de a se îngrăşa şi de a-şi creşte amprenta internaţională.
Colosul polonez a mai achiziţionat în 2020 distribuitorul de electricitate conaţional Energa şi vrea să preia şi PGNiG, cea mai mare companie de petrol şi gaze a ţării sale. Conducătorii de la PKN Orlen n-au făcut un secret din dorinţa se a se extinde şi internaţional.
Zvonurile vorbesc despre achiziţii în România, unde mai multe companii poloneze şi-au stabilit deja baze de producţie şi export, dar acestea nu au fost confirmate de polonezi. Înainte de anunţul oficial au fost şi zvonuri despre acordul cu MOL, pe care PKN Orlen le-a respins ca speculaţii. Presa poloneză scrie, citându-i pe directorii companiei, că aceasta este pe punctul de a finaliza achiziţia altor 100 de benzinării în regiune. PKN are şase rafinării în Polonia, Cehia şi Lituania.
Polonia încearcă să-şi reducă şi dependenţa de gazele naturale ruseşti, pe care le consideră o armă geopolitică în mâinile Moscovei. În acest sens, îşi construieşte un gazoduct care să-i aducă direct gaze din Marea Nordului şi a pus deja în funcţiune un terminal de gaze naturale lichefiate prin care importă combustibil printre alţii de la SUA.
Ungaria şi-a croit şi ea drum spre un terminal de gaze naturale lichefiate, dar cel al Croaţiei, nou construit, unde va primi combustibil de la Shell, un gigant multinaţional. Anul trecut, Shell a cumpărat în Ungaria o staţie de GNL pe autostrada M0, inelul de centură rutier al Budapestei, condiderată doar începutul unei reţele vaste.
Contractul de import cu Shell, pe şase ani, l-a încheiat (în 2020) MVM, un colos maghiar controlat de stat pus şi el pe expansiune prin achiziţii interne şi externe. MVM controlează tot lanţul de energie electrică, de la producţie la distribuţie şi vânzare şi se ocupă şi de centrala nucleară Paks. Anul trecut, compania a devenit singurul furnizor de gaze naturale din Ungaria. Prin achiziţii s-a extins în Cehia şi probabil că va ajunge şi în Slovacia, ţară luată ca ţintă de guvernul Ungariei pentru
multe alte afaceri şi scheme electorale. MOL este prezentă cu exploatări de petrol şi gaze naturale în mai multe state din Asia, Orientul Mijlociu, Europa şi Africa. O prezenţă puternică o are în Croaţia, prin grupul local Ina, în posesia căruia a intrat prin tranzacţii suspectate de autorităţile croate a fi caz de corupţie şi care au provocat un conflict diplomatic.
Spre deosebire de Polonia, autorităţile de la Budapesta văd în Rusia un aliat de încredere şi au încheiat recent un nou contract de import de gaze naturale pe termen foarte lung cu Gazprom. Varşovia caută să evite continuarea acestei dependenţe şi pare că preferă GNL americane.
