Polonia vrea să investească până în 2020 aproximativ 100 miliarde de zloţi (24 miliarde de euro) în energie pentru a face faţă cererii tot mai mari de electricitate, dar şi pentru a-şi reduce dependenţa de cărbune şi de importurile de gaze naturale din Rusia, care-i acoperă 70% din consum. Pentru aceasta, statul vrea să dezvolte de la zero sectorul nuclear şi exploatarea gazelor de şist, scrie AFP.
În prezent, aproximativ 90% din electricitatea produsă în Polonia este generată în unităţi pe bază de cărbune.
Polonia are cele mai mari rezerve de cărbune din Uniunea Europeană, de 14 miliarde de tone, şi cea mai mare termocentrală din blocul comunitar, aflată la Belchatow, cu o capacitate de 5.000 MW. Dar pentru
a-şi asigura necesarul viitor de energie, respectând în acelaşi timp planul UE de reducere a emisiilor de gaze de seră, Polonia nu se va putea baza în continuare pe acest combustibil poluant, ci va fi nevoită să-şi diversifice sursele.
"Aceste investiţii au o dimensiune strategică. Astăzi, energia este cheia în politică", a declarat premierul Donald Tusk în conferinţa de presă în care a anunţat valoarea investiţiilor viitoare în energie.
Afirmaţia sugerează că Polonia vrea să se distanţeze de Rusia, care şi-a folosit nu o dată controlul asupra alimentării cu gaze a Europei ca atu în disputele politice internaţionale. Polonia importă anual din Rusia în jur de zece miliarde de metri cubi de gaze.
Polonia vrea să înlocuiască importurile de gaze cu producţia internă
"Obţinerea unei producţii interne anuale de cel puţin zece miliarde de metri cubi este singura noastră şansă să reducem dependenţa", apreciază ministrul trezoreriei, Mikolaj Budzanowski.
Guvernul îşi pune speranţele în gazele de şist pentru a atinge în 2019 o producţie dublă de gaze naturale faţă de nivelul actual, de 4,5 miliarde de metri cubi pe an, notează Bloomberg. Dacă acest plan va reuşi, Polonia va avea astfel o poziţie mai bună în următoarele negocieri privind contractul de furnizare cu monopolul rus al exporturilor de gaze, Gazprom.
"Zece puţuri noi pe an este prea puţin pentru a atinge această ţintă, trebuie să facem mult mai multe lucrări de sondare", a adăugat Budzanowski. Anul acesta vor fi săpate 34 de puţuri.
Guvernul polonez a alocat cinci miliarde de zloţi (1,2 miliarde de euro) pentru explorarea şi exploatarea rezervelor potenţiale de gaze de şist, estimate la 350-700 miliarde metri cubi.
Din 2007 şi până în prezent, statul a acordat 111 licenţe de explorare unor companii precum Chevron, ConocoPhillips, Total şi Shell. Investiţia totală în acest sector din partea companiilor locale şi străine s-ar putea ridica la 12,5 miliarde euro.
Ministrul a insistat că UE ar trebui să-şi mărească producţia proprie de materii prime în loc să construiască infrastructură nouă şi să rămână legată de importurile din Est.
Tot legat de capitolul gaze naturale, Polonia vrea să cheltuiască 18 miliarde zloţi (4,3 miliarde euro) pentru a construi un terminal de gaze naturale lichefiate (GNL) pe litoralul Mării Baltice, cât şi gazoducte pentru interconectarea cu ţările vecine.
Guvernul mai are în plan construirea a opt centrale noi, care vor acoperi circa 17% din necesarul de energie al Poloniei. Patru din ele vor folosi gaze naturale şi restul vor fi pe bază de cărbuni. Investiţia totală se va ridica la 30 mld. zloţi (7,2 mld. euro), a spus premierul Tusk. Deoarece este incert dacă solul Poloniei ascunde o cantitate de gaze suficientă pentru ca exploatarea să fie rentabilă comercial, guvernul a alocat 40 mld. zloţi (9,7 mld. euro) pentru investiţii şi în energia nucleară. În septembrie, companiile de stat PGE, Taurom, Enea şi KGHM şi-au unit forţele pentru a pregăti planurile pentru prima centrală nucleară din Polonia, care va avea o capacitate de 3 GW şi ar putea fi gata în 2024.
Mai mulţi giganţi internaţionali din industria de profil s-au arătat interesaţi de proiect, respectiv grupurile franceze EDF şi Areva, şi cele americano-japoneze Westinghouse Electric şi GE Hitachi Nuclear Energy.
Guvernul de la Varşovia intenţionează să dezvolte o a doua centrală nucleară până în 2035, urmând ca aceste două unităţi să genereze 6.000 MW de energie.
Planuri mari şi pentru energia regenerabilă
Polonia va stimula şi dezvoltarea sectorului energiei solare, în conformitate obiectivul asumat prin strategia energetică a UE, care obligă ţara să majoreze contribuţia surselor regenerabile la 15% până cel târziu în 2020. Schema de sprijin prevăzută de viitoarea lege a energiei ar urma să încurajeze construcţia unor parcuri solare de 400 MW anul viitor. Polonia are în prezent 3 MW instalaţi în capacităţi solare şi 2.300 MW în parcuri eoliene.
În România, strategia energetică abia prinde contur
Deşi majoritatea unităţilor de generare din România au fost instalate în perioada 1970-1980 şi au durata de viaţă depăşită, sistemul energetic al ţării a fost neglijat în ultimii 20 de ani. Investitorii sunt atraşi mai ales de sectorul energiei regenerabile, care beneficiază de sprijin generos din partea statului român, de zece miliarde de euro până în 2020.
În schimb, producătorii de energie din surse tradiţionale se confruntă cu mari probleme de finanţare. Cele mai mari investiţii recente realizate în acest sector sunt cele două reactoare nucleare de la Cernavodă şi centrala pe gaze de la Brazi a companiei Petrom, care a costat 530 milioane de euro. Ministerul Economiei are în vedere instalarea unui grup nou de 500 MW la termocentrala Rovinari, proiect care va fi demarat alături de o companie chineză, şi o investiţie de 250 MW într-o unitate pe gaze la Electrocentrale Bucureşti, în parteneriat cu japonezii de la Marubeni.
Potrivit calculelor Petrom, România trebuie să investească în energie cel puţin un miliard de euro anual în următorii 20 de ani sau se va transforma treptat dintr-un exportator net de energie într-un importator.
Gazele de şist nu vor scăpa Europa de importuri
Dezvoltarea exploatării gazelor de şist în Europa ar putea compensa scăderea producţiei de gaze convenţionale, dar nu va reduce dependenţa continentului de importuri, potrivit unui studiu al Comisiei Europene, citat de Thomson Reuters. În cel mai bun caz, dependenţa ar putea fi menţinută la nivelul de 60%. Boom-ul recent al gazelor de şist din SUA a ieftinit energia şi a redus emisiile de gaze de seră, însă această "revoluţie" nu va putea, probabil, fi imitată în Europa, spun investitorii. Obstacolele sunt temerile legate de impactul pe care tehnologia folosită pentru a extrage gazele prinse în rocile sedimentare, fracturarea hidraulică, îl are asupra mediului, şi regulile diferite în materia dreptului de proprietate asupra resurselor. Mai mult, Bulgaria şi Franţa au interzis exploatarea gazelor de şist.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
