Ulrike Holzgrabe crede că China nu ar avea nevoie de o bombă atomică pentru a da o lovitură fatală Europei. O simplă suspendare a livrărilor de antibiotice ar fi suficientă, a declarat profesorul din cadrul Universităţii Würzburg pentru Deutsche Welle. Uriaşa criză de măşti medicale înregistrată de Europa în timpul pandemiei de coronavirus a scos la iveală vulnerabilitatea continentului în asigurarea unei aprovizionări constante cu produse medicale de bază.
De la pandemie, UE a încercat să identifice tipurile de medicamente pe care le poate obţine doar din afara blocului, în special din China. Holzgrabe spune că acest efort trebuie intensificat cu o bază de date.
Totuşi, exact de la crearea unei astfel de baze precise încep problemele, spune Jasmina Kirchhoff de la Institutul Economic German (IW). Informaţiile privitoare la fabricanţii de produse chimice şi alte ingrediente sunt „secrete comerciale bine păzite“, potrivit expertului IW. Pentru producători este vital să păstreze avantajele de piaţă secrete în faţa competitorilor, în special în sectorul genericelor. Pe lângă China, India este de asemenea un furnizor major de produse farma.
Companiile farmaceutice europene îşi au produsele fabricate în India, în timp ce 70% din ingredientele active de bază provin din China. Motivul este simplu: nicăieri în lume nu pot fi produse cantităţi atât de mari atât de ieftin.
Nu doar în producţie, ci şi în cercetare există dependenţă de alte ţări. Analizând numărul de studii iniţiate de companii farma, reiese că SUA sunt de departe lider mondial în cercetarea farma. China, la rândul său, nu vrea numai să fie în continuare fabrica industriei farma la nivel mondial, ci şi să devină un lider mondial în cercetare.
La nivelul întregului bloc european se încearcă revitalizarea producţiei farma, cândva dominantă în Europa. Potrivit unei analize ING, UE îşi poate acoperi în prezent un sfert din cererea proprie de medicamente generice. Restul trebuie importate.
Tendinţa generală, determinată de o furtună perfectă de preocupări de ordin politic, sanitar şi al securităţii, este de reshoring al producţiei farma.
Ca parte a eforturilor de impulsionare a industriei farma locale, guvernul german a adoptat o strategie în decembrie 2023 în care sunt identificate trei domenii cheie care trebuie consolidate. În vara anului trecut, parlamentul german a adoptat legislaţie menită să încurajeze industria farma germană să-şi readucă producţia pe plan local sau cel puţin să nu o mai relocheze peste graniţe, cu preţuri mai mari la medicamente.
Şi Franţa a anunţat la rândul său anul trecut că-şi va aduce acasă producţia a aproximativ 50 de medicamente vitale pentru care depinde în prezent de importuri. Preşedintele Macron a anunţat alocarea a 160 milioane de euro pentru susţinerea a opt noi proiecte de producţie, potrivit Le Monde.
Totuşi, notează ING, reshoringul ar urma să fie costisitor în condiţiile în care costurile cu forţa de muncă sunt ridicate în Europa, sunt necesare construcţia de unităţi de producţie şi pregătirea angajaţilor. Reshoringul ar implica probabil de asemenea scumpirea genericelor.
Holzgrabe de la Universitatea Wulzburg subliniază că producătorii chinezi de medicamente beneficiază de asemenea de costuri mai scăzute cu forţa de muncă şi energia şi în plus nu sunt nevoiţi să respecte cerinţe de mediu la fel de stricte ca cele din Europa.
Noi reglementări au fost adoptate la nivel european, însă acestea nu schimbă un aspect vital: Europa nu poate concura cu piaţa asiatică la producţia de medicamente din punct de vedere al preţului. Atâta vreme cât China şi India vor continua să producă medicamente ieftin, piaţa mondială va rămâne dependentă de ele.
