Anul 2024 promite să fie un an al pericolului, cu ţările din întreaga lume urmărind scena politică americană cu o combinaţie de neîncredere, fascinaţie, groază şi speranţă, scrie Graham Allison, profesor la Harvard Kennedy School, într-o opinie publicată de Foreign Affairs.
Alegerile prezidenţiale din America din acest an influenţează deja deciziile ţărilor din întreaga lume. Liderii încep acum să realizeze faptul că peste un an fostul preşedinte american Donald Trump ar putea reveni de fapt la Casa Albă.
Drept urmare, unele guverne străine îşi amână diverse decizii aşteptându-se să poată negocia acorduri mai bune cu Washingtonul pentru că Trump va stabili o limită cu privire la cât de grave pot deveni lucrurile pentru ele. Prin contrast, altele încep să caute „protecţii“, analizând modurile în care revenirea acestuia le va aduce opţiuni mai slabe, şi se pregătesc în consecinţă.
Calculele preşedintelui rus Vladimir Putin în războiul său împotriva Ucrainei evidenţiază clar influenţa posibilităţii revenirii lui Trump. Putin ştie că Trump a promis să pună capăt războiului „într-o singură zi“. Luând în calcul şanse bune ca peste un an Trump să ofere condiţii mult mai avantajoase pentru Rusia, Putin va aştepta.
Spre deosebire, aliaţii Ucrainei din Europa trebuie să analizeze căi de a se proteja în faţa lui Trump. Nemţii în special îşi amintesc concluzia fostului cancelar Angela Merkel trasă din întâlnirile sale dureroase cu Trump. „Trebuie să luptăm singuri pentru propriul viitor“, declara aceasta.
Când analizează câte tancuri sau arme să trimită Ucrainei, unii europeni se întreabă dacă nu cumva vor avea nevoie de armele respective pentru propria apărare în eventualitatea unei victorii a lui Trump.
Aşteptări legate de o viitoare intervenţie a lui Trump au fost vizibile şi în cadrul summitului pe climat din Dubai, scrie Graham Allison. Deşi COP 28 a adus multe angajamente legate de ţinte pentru 2030 şi mai departe, încercările de a determina guvernele să ia măsuri costisitoare ireversibile au fost respinse. Liderii ştiu că dacă Trump va reveni, astfel de acţiuni vor fi inutile.
Un al doilea mandat Trump promite o nouă ordine comercială mondială, sau mai degrabă dezordine. În actuala campanie, Trump se autointitulează drept „Omul Tarifelor“. Acesta promite să impună un tarif universal de 10% pe importurile din toate ţările şi să introducă tarife pe măsură ţărilor care percep tarife mai mari pe bunurile americane. Pactul de cooperare cu ţările din Asia-Pacific va fi anulat „în prima zi“.
Unii dintre consilierii liderilor mondiali analizează acum un viitor în care SUA ar putea avea mai mult succes în a se decupla de ordinea comercială globală decât în a-i forţa pe alţii să se decupleze de China.
Istoric, au existat ere când diferenţele dintre democraţi şi republicani legate de probleme majore de politică externe au fost extrem de modeste, însă deceniul actual nu este o astfel de perioadă, în opinia profesorului.
Drept rezultat, în orice problemă, Biden şi echipa sa pe politică externă se văd din ce în ce mai perturbaţi în condiţiile în care omologii lor cântăresc promisiunile sau ameninţările Washingtonului în raport cu probabilitatea de a avea de-a face cu un guvern diferit peste un an.
Anul acesta promite să fie unul al pericolului, cu ţările din întreaga lume urmărind scena politică americană cu o combinaţie de neîncredere, fascinaţie, groază şi speranţă. Acestea ştiu că acest teatru politic va decide nu numai următorul preşedinte al SUA, ci şi cel mai influent lider al lumii.
