Grupul OMV, cea mai mare companie petroliera din Europa Centrala si de Est, si-a retras oferta in valoare de 11,8 miliarde de euro pentru preluarea rivalilor de la MOL, cea mai mare companie de profil din Ungaria, dupa ce Comisia Europeana a decis ca fuziunea ar crea probleme din punctul de vedere al concurentei, scrie Bloomberg.
In luna iunie a anului trecut, OMV (actionarul majoritar al Petrom) si-a dublat participatia in cadul MOL, pana la 20%, si intentiona sa cumpere restul de actiuni ca parte a planului de extindere in Europa Centrala, Rusia si Noua Zeelanda. MOL, impreuna cu guvernul ungar, a respins aceasta tactica, catalogand-o drept "ostila".
OMV era decisa sa vanda o parte din reteaua de rafinarii a grupului dintre Bratislava si Viena, in vreme ce Comisia Europeana cerea "compensatii aditionale" pe care compania nu le putea oferi, conform declaratiei facute de CEO-ul Wolfgang Ruttenstorfer.
"OMV isi retrage oferta pentru preluarea MOL, avand in vedere ca s-a lovit de obstacolele juridice. Acestea sunt vesti bune, pentru ca, acum, compania isi poate investi banii in ceva mai productiv", a spus analistul firmei Cheuvreux din Viena, Alfred Reisenberger.
Preluarea MOL oferea companiei cu sediul in Viena acces la rafinariile din Slovacia, Ungaria si Croatia, pe langa o retea de conducte care transporta in Balcani gazele aduse din Rusia. Ruttenstorfer a declarat ca OMV nu intentioneaza sa isi vanda participatia de 20% in cadrul MOL in "viitorul apropiat".
Valoarea actiunilor OMV a crescut cu 7,8%, pana la 45,60 euro, la bursa din Viena, cea mai mare apreciere inregistrata intr-o singura zi de pe data de 24 ianuarie a acestui an incoace. MOL a avut un declin de 2,8%, pana la 18,850 de forinti/actiune, la bursa din Budapesta.
Grupul rezultat in urma fuziunii ar fi avut o capacitate de prelucrare a petrolului de 43,2 milioane de tone pe an, conform datelor emise anul trecut, iar reteaua de vanzari cu amanuntul ar fi cuprins cel putin 3.500 de statii de alimentare.
OMV a estimat reduceri de costuri de 400 de milioane de euro la un an dupa fuziune. Pentru MOL aceasta fuziune ar fi insemnat o scadere a profitului operational cu 250 de milioane de dolari (161 de milioane de euro) pe an.
MOL a respins oferta si a inceput sa isi rascumpere actiunile, pe care a cheltuit pana acum peste 500 de miliarde de forinti (doua miliarde de euro).
"Daca efectele asupra competitivitatii sunt atat de grave, atunci demararea acestei actiuni a fost destul de imprudenta", a spus Peter Tordai, analist la KBC Securities in Budapesta, adaugand ca OMV ar putea lua in considerare vanzarea participatiei pe care o detine catre competitori precum Gazprom sau Lukoil.
Compania cu sediul in Budapesta a mai adus alti noi actionari pentru a impiedica preluarea de catre OMV. Omal Oil a cumparat 8% din actiunile companiei, iar grupul energetic ceh CEZ detine acum 7% din MOL. BNP Paribas si OTP Bank se numara printre bancile care au imprumutat certificate de trezorerie in cadrul MOL.
Purtatorul de cuvant al MOL, Gyorgy Bacsur, a refuzat sa faca vreun comentariu cu privire la eventualitatea in care compania va dori sa rascumpere participatia detinuta de OMV.
Profitul net al OMV: 1,34 mld. euro
Profitul net al OMV a crescut cu 53% in primul semestru, la 1,34 mld. euro, in conditiile in care vanzarile s-au majorat cu 41%, la 12,91 mld. euro, pe fondul unui climat favorabil pe segmentul upstream, datorita preturilor ridicate ale petrolului. Cifra de vanzari nu include accizele pe titei. Profitul EBIT (inainte de plata dobanzilor si taxelor) a urcat cu 63%, la 1,74 mld. euro, iar castigul EBIT excluzand o serie de costuri speciale legate de litigii si cheltuieli de personal a urcat cu 76%, la 1,87 mld. euro. "In particular, climatul pe upstream continua sa fie favorabil, iar Petrom a contribuit inca o data semnificativ la rezultatele grupului", a declarat Wolfgang Ruttenstorfer, CEO al OMV.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
