Profesor la Şcoala de economie din Paris şi fost economist-şef al Fondului Monetar Internaţional, Olivier Blanchard se teme că Europa va căuta să-şi reducă prea devreme deficitele publice, într-un moment în care creşterea economică încetineşte, scrie Le Monde.
Când tensiunile în creştere destabilizează economia mondială, ţările europene trebuie să-şi sporească cheltuielile de apărare şi pe cele împotriva încălzirii globale. Olivier Blanchard trage un semnal de alarmă.
El consideră că reducerile bugetare anunţate de guvernul Franţei nu vin la momentul potrivit şi sunt lipsite de claritate. Aceeaşi poveste se repetă şi în alte părţi ale Europei. UE tinde să revină la rigoarea bugetară. Unii analişti şi economişti se tem că guvernele europene fac aceeaşi greşeală ca în 2011, când austeritatea a înăbuşit redresarea.
„Reducerea prea rapidă a deficitului atunci când activitatea încetineşte riscă de fapt să accentueze încetinirea. Cu toate acestea, previziunile de creştere pentru Europa tocmai au fost revizuite în scădere. Prin urmare, trebuie să fim pregătiţi să sprijinim în continuare economia, chiar dacă acest lucru implică un deficit mai mare pentru o perioadă“, a explicat Blanchard într-un interviu pentru Le Monde.
În SUA, situaţia este alta. Fostul expert al FMI a tras un semnal de alarmă cu privire la datoria publică în noiembrie 2023, când yieldurile titlurilor de trezorerie americane cu scadenţa la 10 ani, referinţa pentru preţul finanţării, atingeau 5%. De atunci au coborât.
Întrebat dacă ce a fost mai rău a trecut, Blanchard a răspuns că a fost îngrijorat mai ales de deficitul primar uriaş al SUA care, chiar dacă dobânzile scad, va duce la creşterea datoriei publice.
Însă Statele Unite au un avantaj imens: obligaţiunile lor sunt considerate fără riscuri şi sunt populare în rândul investitorilor – aşa că guvernul american se poate îndatora mai mult decât orice altă ţară. Însă există o limită.
„Ne putem imagina un scenariu în care o administraţie Trump continuă să crească deficitele până când investitorii se întreabă dacă nu cumva apar şi riscuri. Acest lucru ar avea ca rezultat o serie de mici crize: obligaţiuni care găsesc cu greu cumpărători, o creştere a dobânzilor care sperie Congresul, eforturi care se dovedesc insuficiente pentru a linişti pieţele. Şi astfel s-ar putea declanşa o criză majoră.
