Barack Obama şi contracandidatul său Mitt Romney vor strânge cumulat din donaţii suma record de două milioane de dolari până la alegerile prezidenţiale de luna viitoare, într-o campanie electorală în care preşedintele este sprijinit mai ales de contribuabili cu o condiţie socială mai modestă, iar republicanul este finanţat de bancherii de pe Wall Street.
Sursa banilor reflectă diferenţa enormă dintre cei doi candidaţi în probleme precum viitorul economic al ţării, rolul guvernului în controlul industriei şi drepturile sociale.
Wall Street, centrul financiar al SUA, a investit în Romney, fost finanţist care a promis că va retrage reglementările financiare introduse de Obama, mai mult decât în orice alt candidat din istoria recentă. Angajaţii firmelor financiare au donat pentru campania republicanului peste 18 milioane de dolari până la sfârşitul lunii septembrie şi alte zeci de milioane de dolari organizaţiilor care-l sprijină pe contra-candidatul lui Obama.
Preşedintele nu se bucură de prea multă popularitate nici din partea companiilor de asigurări, a doctorilor şi a firmelor de avocatură, de contabilitate şi de imobiliare, de la care primeşte mai puţine contribuţii decât în urmă cu patru ani.
Obama atrage însă jucătorii altor industrii. Companiile de tehnologie le-au donat preşedintelui şi democraţilor aproximativ patru milioane de dolari, cu mult mai mult decât în ultima campanie electorală.
Interesul lor nu este surprinzător în condiţiile în care Obama a vizitat de mai multe ori Silicon Valley, unul dintre cele mai mari centre tehnologice din lume, şi a discutat cu executivii companiilor de acolo. De asemenea, pensionarii, cea mai mare sursă unică de finanţare pentru ambii pretendenţi la fotoliul de la Casa Albă, le-au donat democraţilor substanţial mai mult decât în 2008.
Partidul preşedintelui a primit contribuţii mai mari şi de la grupurile feministe, retaileri, spitale şi azile.
Obama este susţinut de o armată de donatori "mărunţi"
Pentru a acoperi pierderea finanţării de la oamenii de afaceri, Obama a reuşit să atragă de partea lui o armată de donatori "mărunţi", care contribuie cu doar câţiva dolari fiecare. Astfel, 55% din banii de campanie ai lui Obama au venit din donaţii mai mici de 200 de dolari, multe persoane trimiţând cecuri mici de mai multe ori pe parcursul campaniei. Doar 13% din contribuţii ajung la 2.500 de dolari, maximul admis de lege. În total, aproximativ 4,2 milioane de persoane au trimis donaţii lui Obama sau democraţilor, cu un milion mai mult decât în 2008.
În schimb, Romney i-a "sedus" pe liderii din lumea afacerilor şi a profitat de o bază de donatori republicani nerăbdători să-l vadă pe Obama înfrânt. El a primit de la cei bogaţi sume fără precedent.
Aproximativ 45% din contribuţiile oferite republicanului ating limita legală de 2.500 de dolari, în timp ce 22% din donaţii sunt mai mici de 200 de dolari. Banii de campanie i-au adus taberei lui Obama un avantaj enorm în privinţa publicităţii, preşedintele şi aliaţii săi difuzând prin mass-media mai multe reclame decât tabăra lui Romney în statele care vor face diferenţa în alegeri.
Democraţii au cheltuit 77 milioane de dolari pe 112.730 de reclame doar în perioada 1-21 octombrie. În schimb, pentru republicani aceste cheltuieli se ridică la 87 milioane dolari, dar ei au avut cu 15.000 de reclame mai puţin.
De la începutul campaniei şi până la mijlocul acestei luni, în total au fost difuzate 915.000 de spoturi publicitare, un număr, de asemenea, record, cu 44,5% mai mare decât cel din urmă cu patru ani.
În pofida creşterii de 2%, economia SUA suferă de oboseală cronică
Creşterea economiei SUA, cea mai mare a lumii, a accelerat la 2% în cel de-al treilea trimestru, în ritm anualizat, de la 1,3% în cele trei luni anterioare. Însă impulsul a venit în principal de la cheltuielile guvernului, ceea ce face ca avansul să fie nesustenabil, scrie CNBC. În sectorul privat, activitatea a crescut cu doar 1,3%, la fel ca în trimestrul anterior.
"Creşterea economică mediană pentru o astfel de etapă a revenirii depăşeşte în mod normal 5%", a spus David Rosenberg, economist-şef la Gluskin Sheff.
Pentru primele nouă luni creşterea este de 1,7%, mai lentă decât în perioada similară a anului trecut, când PIB-ul a avansat cu 1,8% şi, de asemenea, mai mică decât în primele nouă luni din 2010, când avansul a fost de 2,4%, potrivit The Wall Street Journal. Astfel, actuala revenire, după cea mai severă recesiune de după cel de-al Doilea Război Mondial, a durat doar două trimestre, cu o creştere de peste 3%.
Când în al treilea trimestru din 1992 economia a avansat cu 4,2%, democraţii, acum conduşi de Barack Obama, au spus că au în faţă o catastrofă.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
